1. Site-urile și blogurile (posesorii de conturi în rețelele sociale) nu ar trebui să folosească titluri false sau înșelătoare, nici pentru scopuri de marketing (atunci când încearcă să atragă publicul din rețelele sociale), nici pentru prefațarea articolelor de pe platformele –sursă (site-uri). Titlul ar trebui să reflecte informația din textul pe care îl prefațează, iar articolul să respecte întotdeauna principiul prezentării adevărului.

2. Jurnaliștii online și bloggerii (posesorii de conturi în rețelele sociale) ar trebui să urmeze interesul public, nu interesul publicului. Atunci când aleg subiectele și modul de redactare, criteriile raționale ar trebui preferate celor emoționale.

3. Jurnaliștii online și bloggerii (posesorii de conturi în rețelele sociale) trebuie să acorde Drept la Replică persoanelor vizate în articole, dacă există cereri în acest sens. Comentariul postat la finalul unui articol nu este considerat Drept la Replică.

4. Comentariile care incită la ură și la violență trebuie să fie șterse, conform Deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului, din data de 16 iunie 2015, ca urmare a faptului că proprietarii site-urilor și ai blogurilor (posesorii de conturi în rețelele sociale) răspund în solidar cu cititorii care postează comentarii.

5. Este interzisă manipularea Google cu ajutorul diverselor tehnici de marketing, cea mai cunoscută, Google Bomb, fiind inclusă.

6. Este interzisă copierea integrală a unui articol, fără permisiunea scrisă a sursei. Articolele pot fi copiate în limita a 500 de caractere, cu spații, cu link la sursă.

7. Este interzisă publicarea fotografiilor sau a video-urilor, fără acordul sursei. Fotografiile nu pot fi copiate și publicate fără acordul autorului, chiar dacă au fost publicate de respectivul autor în rețelele sociale (Facebook, Twitter, etc). Este interzisă publicarea fotografiilor de profil de pe Facebook fără acordul proprietarilor. Fotografiile publicate în rețea sunt destinate strict cititorilor din rețeaua respectivă, nu celor de pe alte site-uri.

8. Articolele publicitare, cele care conțin plasare de produse, trebuie fie semnalate prin litera (P), amplasată în fața titlului.

Exemplu Mircea Bravo 

Exemplu Paginademedia

9. Cadourile sau produsele care sunt date bloggerilor și jurnaliștilor, din motive publicitare, trebuie să fie specificate ca atare, pentru a ajuta cititorul să facă diferența între un produs pe care jurnalistul sau bloggerul îl apreciază cu adevărat și un alt produs care este utilizat și prezentat în articol, în scopuri publicitare.

10. Articolele nu vor folosi ca unică sursă informațiile publicate în rețelele sociale (Facebook, Twitter, etc). În aceste cazuri, surse din viața reală vor fi contactate, pentru verificarea informațiilor.

11. Traducerile vor fi semnalate ca atare, cu menționarea sursei. Traducerile vor respecta dreptul la proprietate intelectuală al autorului.

12. Vor fi evitate, în titluri, cuvintele care incită emoții gratuite, de exemplu:
“Senzațional, Urgent, Pericol, Sex.” [..]

Cercetarea care fundamentează Carta Etică Social Media survine celei în care anunțam, în premieră, în 2014, apariția în viitorul apropiat, a știrilor false (fake news) în online, (ceea ce scriam atunci s-a întâmplat acum – cercetarea poate fi consultată în Manual de Jurnalism Online, Editura Tritonic, 2015) și oferă soluții următoarelor probleme etice:

1. Adevărul este înlocuit de ficțiune în articolele online, iar primul semn a fost apariția titlurilor false cu rol de marketing – de a atrage publicul de pe Facebook, pe site-urile de știri. Schimbare determinată de noile valori din rețelele sociale – amuzamentul, ludicul, stimularea și trăirea proiectivă a emoțiilor primare care devin mai importante decât reflectarea realității.

2. Valoarea relației devine mai importantă decât valoarea informației, pentru aprecierea și validarea conținutului postat în rețea. Este o schimbare determinată de apariția noțiunii de “Prieten” pe Facebook. Rezultat: contează Cine a scris, nu Ce s-a scris. Valoarea mesajului devine valoarea relației cu autorul, ceea ce determină cititori să creadă tot ceea ce scriu influențatorii (lor). Rezultatul este o problemă de etică: ce pot să facă persoanele care sunt acuzate și nu au dreptul sau posibilitatea de a se apăra? Dispar prezumția de nevinovăție, dreptul la replică, dreptul la apărare.

3. Manipularea reputației pe Google. Utilizatorii decriptează lumea cu ajutorul Google. Influențatorii dețin mijloacele pentru a manipula rezultatele Google – pentru a urca pe prima pagină de căutare articole negative, de exemplu, atunci când este scris numele unei persoane. Această problemă trebuie să primească o soluționare într-un Cod Etic, întrucât Google nu intervine.

4. Furtul proprietății intelectuale – cuvântul de ordine al rețelelor sociale “sharing is caring” – antrenează o schimbare importantă în procesul de comunicare online: important este să publici, să dai mai departe, nu să produci informația. Acest principiu încurajează furtul fotografiilor, al video-urilor. Youtube joacă un rol foarte important: este folosit pentru “spălarea” proprietății intelectuale al unui video, pe principiul spălării banilor.

5. Articolele publicitare nesemnalate. Dispariția puterii publicității în rețelele sociale și înlocuirea sa prin recomandări, au făcut să renască relațiile publice. Rezultat, o nouă profesie: jurnalismul de relații publice, care transformă blogurile în agenții de relații publice, care manipulează cititorii. Dar cititorii au dreptul să știe dacă citesc un articol plătit, un articol care reflectă realitatea sau opinia influențatorilor.

Alte teorii și cercetări Social Media validate până în prezent: