În data 15 noiembrie am prezentat Carta Etică a Rețelelor Sociale la Universitatea din București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării.

Mulțumesc profesoarei Silvia Branea, decan interimar al FJSC, pentru deschiderea și sprijinul acordate inițiativelor etice în comunicarea online.

În uma prezentării Cartei, studenții prezenți la întâlnire au făcut propuneri pentru un Cod Etic Universitar Studențesc Online, (pornind de la propunerile făcute de studenții de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, din Iași).

Iată varianta Codului în urma propunerilor făcut de studenții de la Iași și București. Urmează Timișoara și Cluj (notă: prima variantă a Codului, cea de la Iași, a fost realizată de studenți pornind de la Ghidul de Bune Practici Universitare Online, autor lect. dr. Horea Mihai Bădău):

Codul Universitar de Bune Practici Online Studentesti

1.1. Personal versus institutional

Propunere Iași: Activitatea studentilor in mediul online nu angajeaz[ imaginea universitatii. Cu toate acestea studenții subliniază importanța imaginii de student în raport cu Universitatea și cu societatea.

Propunere București: Activitatea studentilor in mediul online nu angajează imaginea universitatii. Conduita în online ar trebui să fie decentă, conformă statutului de student

Propunere Iași de luat în discuție împreună cu celelalte comunități studențești: studenții ar trebui să aibă două conturi, unul personal și unul instituțional (cel instituțional să fie folosit exclusiv pentru raporturi cu profesorii, chestiuni legate de activitatea în mediul academic etc). La această propunere, răspunsul studenților de la București este că studentul nu ar trebui să aibă două conturi – unul singur este suficient atât pentru comunicarea personală, cât și pentru cea instituțională 

1.2. Prezentarea adevărului și verificarea informațiilor

Propunere Iași: Informațiile trebuie verificate înainte de publicare. Studentul ar trebui să fie preocupat de veridicitatea informațiilor preluate și distribuite, nu doar de verosimilitatea lor. Studentul trebuie să își asume responsabilitatea verificarii surselor mai ales in cazul subiectelor cu potential de viralizare. Studentul nu ar trebui să defăimeze activ imaginea Universității.

Propunere București:  Informația care este de interes public, chiar dacă are conotații negative, ar trebui publicată.

1.3. Interes public, nu interesul publicului

Propunere Iași: Online-ul trebuie să fie un spațiu al accesibilizării informației. Mesajul trebuie să fie adaptat interesului și receptivității publicului. Este important, totuși, ca interesul publicului să fie filtrat prin intermediul cadrului și imaginii instituționale. Trebuie să existe un echilibru între postările care răspund interesului public și cele care corespund interesului publicului (ar trebui adaptate interesului public pentru accesibilizarea informației)

Bucureștiul susține Iașiul: Ar trebui să existe un echilibru între informațiile instituționale și cele care au legătura cu actualitatea societală

Propunere Iași, de supus dezbaterii: cât de important este propriul interes (al celui care postează mesajul) versus interesul cititorilor?

Propunere București: Interesul cititorilor trebuie să primeze interesului personal. Motivația postărilor ar trebui să aibă în vedere valori formative, precum educarea publicului.

1.4. Exprimare civilizata

 Propunere Iași: Limbajul trebuie să fie civilizat în spațiul public, nu și în spațiul privat. Capturile de ecran ale discuțiilor purtate în spațiul privat (cu referire la viața privată), nu ar trebui să fie distribuite fără acordul celor care le-au scris

Propunere București: la București au fost propuse două variante. Prima, că limbajul ar trebui să fie civilizat în spațiul public, nu și în cel privat (propunere care o susține pe cea de la Iași) și a doua, că limbajul ar trebui să fie civilizat atât în spațiul privat și în cel public.

Rămâne de văzut ce vor spune studenții din Cluj și Timișoara.

1.5. Evitarea utilizarii exagerate a emotiilor

Propunere Iași: Utilizarea exagerată a emoțiilor trebuie evitată atunci când se prezintă subiecte de interes public. Mesajele emoționale trebuie susținute cu argumente. În schimb, emoțiile pot fi folosite moderat pentru promovarea subiectelor de interes public (de ex, campanie de strângere de fonduri).

Propunere București: Mesajele emoționale trebuie sustinute cu argumente.

1.6. Dreptul la replică

Dreptul la replică trebuie acordat în același mod cu cel postat inițial (sub formă de postare, nu de comentariu), mai ales în cazul mesajelor care s-au viralizat.

1.7. Respectarea proprietății intelectuale

Sursa trebuie validată, iar proprietatea intelectuală respectată înainte de distribuirea informației.

1.8. Asumarea identității

Propunere Iași: Se poate folosi un cont cu pseudonim atât timp cât interlocutorul este informat cu privire la identitatea reală a persoanei.

Notă: Acest principiu va face subiectul unor discuții cu managerii rețelelor sociale (Facebook, Instagram etc), întrucât deși în acest moment încalcă Termenii și Condițiile de folosire a platformelor ar putea genera discuții pentru modificarea Termenilor în conformitate cu cererile utilizatorilor. 

Propunere București:  Identitatea contului trebuie să fie asumată.  Nu se pot folosi conturi false.

Trebuie evitat furtul de identitate.

1.9. Relațiile în rețea

Tăguirea colectivă, dar și tăguirea forțată a Facebook-ului, pe baza recunoașterii faciale, încalcă dreptul la viață privată al utilizatorilor rețelei.

Organizatorii evenimentelor trebuie să avertizeze persoanele care participă la evenimente că urmează să fie fotografiate și, eventual, tăguite.

1.10. Afisarea demersurilor publicitare

Iași a propus două puncte de vedere (de supus discuției):

• nu este importantă anunțarea demersurilor publicitare, întrucât publicul este suficient de avizat încât să le recunoască. Afișarea literei (P) are un impact negativ asupra esteticii unui Instastory
• este importantă anunțarea/afișarea demersurilor publicitare, întrucât sinceritatea diminează reacțiile negative

București: este importantă afișarea, respectiv anunțarea demersurilor publicitare

Codul Universitar Etic Online Studențesc prinde formă. Va ”călători” la Universitățile din Cluj și Timișoara, pentru a prinde forțe, respectiv propuneri noi sau/și validarea celor prezente.

Din Comitetul de Inițiativă al Codului de la București fac parte: Codruța Tomșa, Bianca Tănăsescu, Andreea Rubică și Angelica Pîslaru.