Cum se alege un vin bun

Cum se alege un vin bun

Raioanele de vinuri de la hipermarketuri seamănă cu culoarele muzeeelor, unde persoanele privesc pătrunse de gravitatea momentului rafturile cu sticle de vin. Privesc, cugetă, privesc, măsoară. Apoi aleg în funcție de:

  • numărul de sticle cumpărate anterior – dacă sunt puține sticle pe raft, înseamnă că e bun vinul, că a cumpărat lumea
  • după nume – sună bine, parcă s-a auzit ceva de el, am văzut un outdoor cu Cotnari în intersecție, deci e o firmă serioasă
  • etichetă – e cu un taur roșu, deci de asta am nevoie, că de aceea îl cumpăr, îl iau,
  • preț: e scump, e bun. e ieftin, e rău.
  • a cumpărat celălalt trei sticle, despre asta e vorba

Din această categorie făceam și eu parte (mai puțin partea cu eticheta că sunt pentru lucruri naturale fără stimulente), până într-o zi cu soare, când contemplam, tot ca la muzeu, rafturile cu vin de la un Carrefour Market din Montpellier. Și nu știam ce să aleg. Să tot fie vreo 15 ani de atunci. Și, jurnalist incipient, am întrebat un om în vârstă (pentru că m-am gândit că se pricepe): mi-a răspuns tot cu o întrebare – cu ce mâncare vreți să-l beți? De atunci viața mea s-a schimbat. Așa că o schimb și eu pe a altora:

În primul rând, în România nu prea există vinuri nobile. Există numai vinuri de masă. Ce înseamnă vin de masă? Înseamnă un vin pe care poți să-l iei și vărsat, chiar dacă e în sticlă, un vin pe care poți să-l bei la pizza, fără pretenții. Deci orice iei, este același lucru. Cele mai bune vinuri, nu le au românii, ci modovenii, adică colegii din Republica Moldova. Eram la Cannes, la o degustare de vinuri organizată de primărie, acum vreo patru ani, iar sommelier-ul m-a întrebat de unde sunt. Din România, i-am zis. Nu auzise de țara noastră. I-am spus prin ce parte a Europei se află. A exclamat satisfăcut: Aaaa, Republica Moldova! De Republica Moldova auzise. Pentru că au vinuri bune. Avem și noi câteva, foarte puține. Budureasca este unul dintre ele. Întotdeauna, vinul roșu este pentru cărnuri roșii: vânat, vită etc (nu porc), iar vinul alb, pentru cărnuri albe: pește. La pui se poate bea și roșu și alb, mai mult alb. Deci, Budureasca. Fetească Neagră. La Feteasca Neagră, indiferent de soi, trebuie să simți în cerul gurii fructe de pădure. Așa îți dai seama cât de bun este vinul: în funcție de ce simți în bolta palatină, la prima înghițitură – ar trebui să simți mai multe, fructe de pădure, prune uscate, într-o succesiune pe care s-o recunoști când bei a doua oară. Vinul nu se dă pe gât, ca berea. De aceea se bea la pahar, nu la halbă. Se savurează. Se bea încet. Pont: dacă bei vin roșu, înainte de fiecare înghițitură de vin, mănâncă o măslină (Kalamata). Potențează extraordinar gustul și buchetul vinului și este o combinație excelentă pentru sănătatea arterelor. În Franța, pe lângă paharul de vin, primești și farfuria cu măsline. Pentru ea, adică pentru parteneră, ia Cuvee Royale, care la Budureasca se găsește doar la cutie (de 2 litri).

Lângă vin se mai potrivesc bine brânzeturi sau salată. Vinul și salata ar trebui să fie primul fel. La noi primul fel e supa. De ce? Supa umple burta și taie senzația de foame. Ai luat o găină, ai fiert-o, din tot ce s-a scurs din ea faci supă și din găină, felul doi. Nu are niciun sens să umpli burta cu apă fiartă cu sos de la carne și legume fierte, adică moarte. Pregătește stomacul pentru felul doi, se spune. Și Moș Crăciun există și aduce cadouri. O salată de legume crude este mult mai sănătoasă. Legumele crude au vitamine, pregătesc stomacul pentru că stimulează secreția de acid și, cu un pahar de vin roșu, sunt combinația perfectă.

Deci sfatul meu este vin roșu cu salată de legume crude. Apoi, la felul principal, ce vrei: pește, pui, vânat, porc, vită. Puiul poți să-l mănânci când ai o infecție rebelă, pentru că te ajută antibioticele din el. Ajută și la creștere, că are hormoni. Dacă deja ai crescut, poți să-l mănânci, ca să mai scurtezi perioada de viață. Peștele este oribil. Nimeni nu vrea să mănânce pește. De ce? Pentru că peștele tradițional înseamnă, șalău, crap etc, care sunt un fel de porci ai apelor. Dulci. Alege peștele de apă sărată. Conține fosfor, deci te face mai deștept. Se spune că japonezii sunt deștepți pentru că mănâncă mult pește de apă sărată și nu e o minciună. Deci, ce ar fi să gătești un pește de apă sărată? Cum? Să-l tăvălești în ulei în tigaie. Sigur, dar mai este și varianta cu puiul, dacă vrei să-ți scurtezi viața. De ce nu-l gătești la abur? În România se gătește la abur pentru bebeluși, că ei trebuie să mănânce sănătos. Și adulții? Ei pot mușca din asfalt. Eu cred că și adulții ar trebui să mănânce sănătos. Deci o idee este să iei pește de apă sărată și să-l faci la abur, cu legume la abur (broccoli, sparanghel etc). Organismul îți va mulțumi. Și vei simți asta. Deci mai poți să-i dai un pahar de vin la sfârșit. Iar, la final, brînzeturi. Noi mâncăm brânza așa: tăiem bucăți mari și punem pe pâine. Calmăm foamea. Brânza încheie masa care a început cu salată. Și, în loc de o felie mare de cașcaval, trei felii mici, fiecare din alt tip de brânză. Să fie și brânză de capră, cea mai sănătoasă brânză…

Și, pentru că acest articol nu este publicitar (dacă era, îl semnalam prin litera P în fața titlului conform Cartei Etice a Rețelelor Sociale, al cărei autor sunt), pe lângă Budureasca, mai sunt câteva vinuri nobile în România: cele de la Aurelia Vișinescu și Crama Oprișor (Smerenie, dar este un vin greu, care trebuie băut cu căprioară, mistreț, urs)….Eu prefer Anima Syrah, de la Aurelia Vișinescu sau tot Feteasca Neagră.

În rest, vinuri de masă. De băut ca Mirinda. Sau de trecut dincolo, la frații moldoveni, unde este cu totul altceva…

Este primul articol pe care îl scriu despre stil de viață. Dacă îl veți citi, voi mai scrie. Dacă nu, nu 🙂

Horea Mihai Bădău este Formator acreditat ANC; Lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București; Profesor-cercetător la Universitatea Sophia Antipolis din Nisa, Franța (titular al cursurilor de Comunicare în Rețelele Sociale la anul III Licență, Master 1 INFOCOM, Master 2 DISTIC, Master 2 EMIC, Master 2 CCOSI); Profesor-invitat la Universitatea Franche-Comte, Montbelliard, Franta, Master 2 Produits et Services Multimedia, Master clasa A+; Cercetător-principal la Laboratorul de cercetare Sic.Lab Mediteranee Nisa-Toulon; Autor al primelor manuale de Social Media și de Jurnalism Online (Tehnici de comunicare în Social Media, Ed. Polirom, 2011 și Manual de Jurnalism Online, Ed. Tritonic, 2015); Autor al primei Teorii Social Media prezentată și validată la cel de-al XIV-lea Congres Științific al Societății Franceze în Științele Comunicării și Informației. Teoria a fost publicată, în urma Congresului, într-un volum editat de SFSIC la Editura Harmattan, Paris, 2015; Autor al primei Carte Etice a Rețelelor Sociale publicată în cea mai prestigioasă revistă științifică franceză, în Științele Comunicarii: Revue Française des Sciences de l’Information et de la Communication; Jurnalist la Realitatea TV (editor si editor-coordonator), Radio France Internationale (realizator talk-show), Mediapro (Fondator și Redactor Șef la portalului Mediapro – www.apropo.ro); Fondator și președinte al Asociației Consumatorilor de Media care a militat timp de 10 ani pentru respectarea principiilor deontologice in presa romaneasca