Despre pofte și Paști

Vorbeam cu cineva zilele trecute despre burger, mai exact despre “fascinația” de neînțeles pentru acest produs. De ce este atractivă o combinație de multă-multă pâine, cu mulți-mulți cartofi, cu destul de puțină carne (prin comparație) și multă brânză topită, atât de grasă, încât mai bine fumezi, că are aproximativ același efect asupra organismului (cu diferența că nu înnegrește plămânii). Răspunsul a fost simplu: pentru gust. Pentru că îți face poftă. Îți face poftă pâinea, pentru că este cu zahăr, cartofi prăjiți au diverse condimente (de multe ori nici nu sunt din cartofi )etc etc etc. Deci îți faci pohta ce-ai pohtit. Cam ca în cazul unui suc gen Fanta sau altă băutură cu aromă de fructe. Aroma, adică gustul, că în rest….fruct zero. Continue reading “Despre pofte și Paști”

Despre ”creștinii” care au interzis un film LGBT la Muzeul Țăranului Român

“Creștinii” au luat cu asalt sala de proiecție și au gonit spectatorii. Să spunem ceva foarte clar: acei oameni nu sunt creștini, în sensul propriu al termenului. Un om care crede în Dumnezeu știe, printre altele, că nu trebuie să judece. Este un principiu de bază al creștinismului. Creștinii, când au fost aruncați în arena cu lei, nu au început să facă Taekwondo cu leii. S-au așezat în genunchi și au fost mâncați. De vii. Isus când a fost urcat pe Cruce, nu s-a dat jos, nu a chemat la luptă oamenii. A zis: “Iartă-i Doamne, că nu știu ce fac”. Credința în Dumnezeu înseamnă toleranță, răbdare și, mai presus de toate, a nu-i judeca pe ceilalți, semenii tăi.  Creștinii știu că nu ei au dreptul să facă asta. Dacă nu avem dreptul să ne judecăm semenii, nu avem dreptul nici să mergem și să le facem cutare sau cutare lucru, care credem noi că e bine. Deci acei indivizi nu întrupează credința ortodoxă. Sunt niște rătăciți, de compătimit. Ei nu reprezintă nici credința, nici credincioșii. Așa cum nici cei care se aruncă în aer nu reprezintă islamul, respectiv religia musulmană. Continue reading “Despre ”creștinii” care au interzis un film LGBT la Muzeul Țăranului Român”

Povestea vieții mele IV

Continuarea povestii vietii mele (I), (II) si (III)

Și am ajuns la București. Știți cum am venit? Cu o sticlă de whisky, să dau la cazare la cămin (așa auzisem că se face), cu caietul de poezii (pe care am scris și primul curs), cu o geantă în care a încăput tot și cu care aveam să mă trambalez prin toți anii studenției (tot ce aveam încăpea în ea, mai puțin în ultimul an, că strânsesem multe cărți) și cu o singură mare șansă: intrasem la facultate. Continue reading “Povestea vieții mele IV”

Despre parvenitism

Există persoane care-și fixează astfel de obiective în viață: “să ajung cel mai mare, cel mai tare”, unde cel mai mare-cel mai tare se cuantifică în bani, mulți bani, casă, mare casă (sau măcar foarte spațioasă), excursii când vrei/unde vrei, lux, cât mai mult lux, aprecieri din partea celorlalți, cât mai multe aprecieri. Laude dacă se poate, laude. Continue reading “Despre parvenitism”

Cele mai citite articole din 2017

  1. Despre Brigitte Macron cea urâtă și femeile românce805,978 cititori
  2. Despre cei care pupă moaște – 403,412 cititori
  3. De ce sunt grași bărbații români – 135.136 cititori
  4. Despre parazitismul social și abuz – 28.467 cititori
  5. Avem nevoie de Sadoveanu, Slavici, Rebreanu? – 20.456 cititori
  6. Primul război cu roboții a început – 11.076 cititori
  7. Cum ucidem Binele din noi –  8.913 cititori
  8. Cine e de vină pentru moartea femeii de la metrou –  4.954 cititori
  9. Despre toleranță – 2.916 cititori
  10. Să trăiești printre oameni sau pe lângă oameni – 1.947 cititori