Decriptaj: Părintele Constantin Necula, un Mălin Bot al Bisericii

În marketingul politic se spune, foarte plastic, așa: dacă vrei să faci dintr-un om, un candidat la alegeri (orice fel de alegeri), trebuie să-l scoți mai întâi pe sticlă. Adică să-l arăți la televizor. Trebuie invitat la talk-show-uri, prezentat la știri, ca să-l cunoască lumea. Părintele Constantin Necula este foarte mediatizat. Invitat la talk-show-uri, recent a început o serie de conferințe prezentate în direct de Trinitas…. Continue reading “Decriptaj: Părintele Constantin Necula, un Mălin Bot al Bisericii”

Decriptaj: despre Iohannis, Dragnea și #rezist

Timp de 4 ani, intre 2000 si 2004 am realizat la Radio France Internationale Romania o emisiune zilnica (talk-show) unde decriptam, impreuna cu invitatii, modalitatile prin care ne manipuleaza presa si nu numai in fiecare saptamana. Voi relua seria Decriptaj prin articole pe blog in care voi decripta diversele modalitati prin care politicienii si jurnalistii incearca sa ne manipuleze. Continue reading “Decriptaj: despre Iohannis, Dragnea și #rezist”

Despre pedofilie și promiscuitate instituțională

Mi se pare un subiect interesant de abordat. În fiecare instituție, mai ales în cele publice, există persoane despre care se știu diverse lucruri, așa cum se știau și despre polițistul de la Rutieră, dar nimeni nu spune sau nimeni nu face nimic. Colegii se uită în altă parte, toată lumea “se face că plouă”, comportamentul abuziv sau ilegal este tolerat. Și când spun comportament abuziv tolerat, nu-i așa că vă vin în minte multe exemple? Continue reading “Despre pedofilie și promiscuitate instituțională”

Românii vor un Putin

Tot ceea ce se întâmplă are un vinovat exterior, tot ce nu merge bine poate fi îndreptat de către un singur om: Conducătorul. Tătuca. Țarul. Regele. România s-a tăvălit într-un bocet fără de sfârșit la moartea Regelui, am văzut diverse postări de tipul “am rămas orfani” !!!????, “ne-a lăsat singuri” (!!???), “numai el putea să ne scape de comunism”. Toate, proiecții îndreptate spre Conducător. Si la alegerile pentru președinție funcționează foarte bine Mitul Salvatorului. El, cel aflat în fruntea țării, ne va salva. De cine ne va salva? De noi, probabil. Aspect mai puțin important. Important este că el, Conducătorul, nu noi, poate să ne salveze. Ceea ce înseamnă că românii duc dorul unei dictaturi, cum este cea din Rusia, a lui Putin. Doresc o mână forte, un dictator, care să măture cu corupții, oricum în România nu există prezumția de nevinovăție, iar acuzat=condamnat și să ne readucă respectul+demnitatea. El. Dictatorul. Pentru că numai un dictator ar avea puteri așa de mari. Într-o democrație funcționează principiul reprezentativității. Noi suntem puterea. Și o dăm unor oameni care ne reprezintă. Nu suntem un popor bolnav de lepră care trebuie salvat de cineva adus dinafară. Apropo, mai există și mitul Principelui Străin. Vrem un german la președinție, Rege străin, că Duda e român, nu l-am fi acceptat nici dacă era inventator – vă dați seama ce părere proastă avem despre noi? Vă dați seama ce părere proastă au despre ele toate bocitoarele care se torsionau plângând că au fost lăsate singure în caracatița….Care caracatiță? A propriului popor? Adică a lor? Deci Conducătorul ar trebui să fie un fel de psihanalist care să ne scape de noi-înșine. Ne-ar salva un Conducător?

Să le luăm pe rând.

Continue reading “Românii vor un Putin”

Despre toleranță

Astăzi nu aveam timp să scriu, sunt și foarte obosit, dar am simțit nevoia să o fac. E nevoie de acest cuvânt, de toleranță.
Mahatma Gandhi spune: “Toleranţa este celălalt nume al libertăţii
Vreau să fim liberi.
Prizonier este cel care lovește, care face pasul violent. Primărița Capitalei a dat prima lovitură, a făcut un gest violent: a vrut să împrăștie oamenii care se adunau în Piața Universității. Urât gest.
Cum au răspuns oamenii? Tot cu violență: au demontat scena pusă de Primărie. Am citit acele rânduri și nu mi-a venit să cred. Deci oamenii s-au dus pur și simplu și au încălcat mai multe legi, deci au făcut exact ce au vrut, în disprețul legalității. Deci dacă vor fi supărați pe mine, vor veni și-mi vor demonta mașina. Sau peste 2 ani, vor fi supărați pe altceva și vor demonta o clădire. Iar asta va fi în regulă. Dacă nu încălcau nicio lege, dacă nu lovea nimeni niciun bătrân, dacă răspundeau cu un protest decent, vina rămânea în continuare la Primărița Capitalei. Ea a făcut rău, a făcut un gest violent. Noi nu am răspuns, deci noi suntem cei buni. Ce faci dacă te înjură un bătrân de 71 de ani? Îl spargi arcada? Dacă da, răspunzi la violență cu violență și ești asemenea celui pe care îl acuzi. Dacă tu ieși la protest pentru corectitudine legislativă, pentru respectarea legilor și încalci cu seninătate legi, ești asemenea celor față de care protestezi. O jurnalistă din Constanța, pe care o respect foarte mult scria așa citez: “Nu îmi place ce văd în Piața Victoriei. Dacă cineva are opinii diferite față de ale mele (spre exemplu, iubește PSD), nu îi rup dinții din gură să îi demonstrez că eu am dreptate; dacă Firea e suficient de idioată încât să organizeze un târg doar pentru a împiedica protestele, nu am să merg să îi dărâm standurile de la târg. În schimb, aș putea merge pașnic, cu o pancartă în mână, cu mesaj anti-PSD, printre tarabe. Aş putea cumpăra și doi covrigi, un clopoțel, ghirlande sau mere coapte. Sună mai normal așa, nu credeți?” Are perfectă dreptate. Dacă protestatarii umpleau târgul cu pancarte și cu alte forme de protest inteligente, aveau toate aplauzele mele. Nu au răspuns la violență cu violență. Nu mi-au dat mie, ca cetățean, sentimentul de insecuritate pe care ți-l dă mulțimea care nu mai respectă nicio lege. În loc de asta, după ce au primit un pumn de la Primăria Capitalei, au dat și ei unul înapoi. Asta e Victorie?
Binele obținut prin violență nu este de durată. “Resping ideea de violenţă, pentru că binele obţinut prin mijlocirea acesteia nu este de durată; în schimb, răul provocat de violenţă este de durată” spune Mahatma Gandhi.
Ți-a făcut cineva rău? Te-a înjurat și lovit un bătrân de 71 de ani?
“Principiul non-violenţei este supus probei atunci când se confruntă cu violenţa” – spune tot Gandhi. Nu se vede dacă ești violent sau nu într-un mediu calm. Ci atunci când ești provocat. Atunci când se exercită violență asupra ta. Atunci știi cum ești cu adevărat.
Și închei: Primărița a făcut un gest violent. Protestatarii au făcut un gest violent. Primărița s-a retras.
Cine a câștigat? Mie Firea mi-e teribil de antipatică. Am și unele rezerve cu privire la capacitățile sale intelectuale. Dar gestul ei a fost unul frumos, s-a retras. Victorie, strigă cei care demontau scenele primăriei. Victorie? Binele obținut prin violență nu este de durată. Dacă e bine să demontezi scene adică să încalci legea, ce urmează? Când se va termina violența? Când va pleca PSD-ul? De ce, vor veni în locul lui îngeri? Dar dacă violența nu se mai termină? Dacă oamenii care învață că pot să încalce legea fără a fi pedepsiți continuă să facă asta? E ușor să ridici și să enervezi masele. Și observ că sunt mulți care fac asta. E mai greu să le oprești. Și istoria arată că se întorc împotriva celui care le-a ridicat la luptă. Masele vor sânge. Și nu se satură. Atenție deci dragi manipulatori ai realității, ce creșteți. Iar voi, cei ce vă bucurați că ați răspuns la violență cu violență, gândiți-vă tot la vorbele lui Mahatma Gandhi: “Cel care obţine ceva prin violenţă, poate păstra numai prin violenţăA învăţa că în viaţă, mai uşor se poate învinge ura cu dragostea, minciuna cu adevărul şi violenţa cu abnegaţia, ar trebui să fie un element fundamental în educaţia oricărui copil”.
Credeți că veți da jos PSD-ul și apoi va fi bine? Eu am trăit Revoluția. Cei care au luptat la Revoluție și-au dat seama că au fost păcăliți și manipulați și apoi, când și-au dat seama de asta, au fost măturați din Piața Universității cu mineri.
Aș fi vrut să văd manifestanți toleranți. Care merg la Târgul din Piața Victoriei cu pancarte. Care ironizează Târgul și pe cei care l-au făcut. Aș fi știut că asta va aduce schimbare. Binele obținut prin violență nu durează. Violența se oprește tot prin violență. Nu continua violența. Ea nu se va opri. Ci va crește. Niciodată nu ar fi trebuit să fie lovit acel bătrân. Ura a crescut. Bătălia s-a ascuțit. Nu va învinge cel care dă dovadă de intoleranță.
”Intoleranţa este o formă de violenţă şi un obstacol în dezvoltarea unui adevărat spirit democratic”.- Gandhi
Fiți buni. Dacă ei încalcă legea, nu o încălcați și voi. Dacă vă lovește un bătrânel, e greșeala lui. Altfel veți fi ca ei. Oamenii care demontează azi o scenă, mâine vor demonta o clădire, poimâine democrația. Deja s-a demontat. Pentru că dialogul a dispărut, legile nu mai există, statul nu mai există, pentru că s-a retras. Următorul pas este să fii linșat în stradă.
Este prima dată când nu mă mai simt bine în România. Prea multă ură, prea puțină empatie, prea puțină toleranță, mă uit la doi oameni care se bat. Cu cine pot să țin? Cu niciunul. Nu-mi plac oamenii care se bat. Deci voi ține cu cel mai slab, cu cel căzut la pământ. Voi ține cu acel bătrân pe care nimeni niciodată, indiferent de ce ar fi făcut, nu avea dreptul să-l lovească. Dacă lovești bătrâni, dacă încalci legi, dacă îți impui voința cu forța, nu ai cum să fii schimbarea în bine. ”Fii tu însăţi schimbarea pe care vrei să o vezi în lume’‘ (tot Gandhi). Tu cel care vrei o lume mai bună. Tu ești bun? Ești??

 

       Update: Citiți povestea scrisă echidistant de Cătălin Tolontan aici

România – puncte tari, puncte slabe

Puncte tari:

  • produci români deștepți și descurcăreți. Românii sunt apreciați oriunde ar fi, în orice context sau condiții. Oricât de vitrege ar fi. Chiar dacă vor porni de la zero, se vor descurca și vor învinge. Înseamnă că dai produse românești bune.
  • pregătești bine românii. Așa cum este sistemul de învățământ preuniversitar, cu bune și cu rele, românii reușesc pe baza lui să aibă rezultate excelente în orice sistem universitar european sau american. Asta datorită ție, România, bravo.
  • dai oameni cu suflet și credință. Foarte rar mai găsești. Noi stăm aici între noi și ne-am obișnuit, dar religia tinde să devină o raritate în multe țări și unul dintre efecte este că oamenii nu-și mai întemeiază familii (am scris pe larg aici). Stau în uniune consensuală, ca să ia ajutoarele de la stat, consistente, pentru părinți singuri și nu se mai căsătoresc niciodată. Schimbă parteneri, fac copii, schimbă parteneri. Românii încă mai vor o familie. Una singură pe viață. Oamenii sunt buni. Par răi, dar nu sunt, Au un fel de înveliș de protecție, dar dincolo de el sunt buni. Au suflet. Dacă ajungi la el, se deschide ca o floare. Datorită ție, România. Oamenii încă aruncă tot și, cu respirația tăiată, își urmează inima.
  • cu speranță. Vi se pare că nu mai există speranță în România, așa este? Greșit. Toți oamenii care ies la manifestații arată un singur lucru: că mai există speranță. Oamenii aceia ies în stradă pentru încă mai cred în Bine. Că de pe urma speranței lor profită unii și alții în interese proprii, este altceva. Dar speranța există. În alte țări nu mai există. Oamenii sunt blazați, știu că orice schimbare este politică, iar politicul își perpetuează propriile interese. S-a produs un pact: primesc din partea politicului un nivel de trai acceptabil, iar ei nu speră să primească mai mult de atât. Noi încă sperăm.

Continue reading “România – puncte tari, puncte slabe”

Facebook a devenit noua piață publică medievală

Sunt aduși oameni, în strigătele mulțimii pline de ură și le sunt tăiate capetele. Exact ca-n piețele Evului Mediu. Mai întâi i-a fost tăiatul capul nefericitei vânzătoare de la Kaufland, Odorheiul Secuiesc. Ne-a stropit pe toți cu sânge. N-am mai putut de încântare. Apoi ne-am șters și am văzut că, de fapt, era ketschup. Acum a fost executată învățătoarea de la Arad. Suntem oarecum încântați, deși parcă iar am simțit gust de ketschup. Ce/Cine urmează? Mulțimea e ușor de manipulat, pentru că Facebook acționează pe baza emoțiilor și obliterează raționalul. Este foarte simplu să pornești un val de emoție negativă. Ură, emoție, ură, emoție. Până când vinovatul este adus în piața publică și executat spre deliciul cocoșaților de la Notre Dame. Continue reading “Facebook a devenit noua piață publică medievală”

Decriptaj: o tehnică de manipulare

Între 2000 și 2004 am realizat la Radio France Internationale România un talk-show săptămânal unde dezbăteam, împreună cu invitați din presă, politică, publicitate, relații publice, principalele moduri prin care erau manipulați oamenii în spațiul public, în săptămâna respectivă. Era singurul loc unde puteai sa vorbești liber în acea perioadă. Au trecut prin studioul meu o mulțime de cercetători, profesori, politicieni, jurnaliști, consilieri de relații publice politici și comerciali, publicitari foarte cunoscuți etc (invitam specialiști în funcție de domeniul în care era manipulată opinia publică în acea săptămână). Emisiunea era atât de interesantă, încât edițiile sale transcrise erau publicate integral în ziarul Cotidianul (un ziar de prestigiu în acea perioadă).

Continue reading “Decriptaj: o tehnică de manipulare”