Social Media Archives – Lect. univ. dr. Horea Mihai Bădău

În 2010 enunțam Teoria Social Media conform căreia vom abandona alfabetul scris și vom comunica prin imagini, în rețelele sociale (imaginile vor înlocui alfabetul scris): Influența exercitată de evoluția platformelor Social Media antrenează o schimbare a obiceiurilor de consum: vom comunica din ce în ce mai puțin prin intermediul textului și din ce în ce mai mult, prin intermediul imaginilor. Rezultat: alfabetul de tip scris va dispărea și va fi înlocuit cu alfabetul vizual. 2010 era perioada blogurilor, încă, nu prea credea nimeni că nu vom mai scrie și vom comunica prin imagini. Iată, însă, că ceea ce enunțam în 2010 s-a întâmplat acum: comunicăm din ce în ce mai mult prin imagini și din ce în ce mai puțin prin alfabet scris, utilizatorii preferă Instagram în locul Facebook-ului, imaginea are mai mult succes pe Facebook decât textul, emoticoanele și stickererele au început să înlocuiască textul scris în comentarii, au apărut live-ul pe Facebook, vloggerii, Snapchat crește rapid) etc. Toate elementele Teoriei mele au fost confirmate.

În 2013 am trimis Teoria mea celui mai înalt for științific francez în Științele Comunicării, Societatea Franceză de Științe ale Informației și Comunicării care a validat-o și m-a invitat să o prezint la cel de-al al XIX-lea Congres Științific al Societății, în iunie 2014, la Toulon. În urma prezentării la Congres, Teoria mea a fost selectată pentru publicare la cea mai importantă editură din Franța, Editions L’Harmattan, din Paris, într-un volum editat de Societatea Franceză în Științele Informației și Comunicării. Doar 1/3 dintre lucrările prezentate la Congres au fost selectate pentru publicare. Este prima și singura teorie Social Media elaborată de un cercetător român care este validată de un for știintific internațional. Ca urmare a faptului ca teoria mea a fost certificată de experții SFSIC, am fost invitat sa o prezint și la cea de-a 25-a editie aniversară a Rețelei Transmediteraneene de Cercetare în Comunicare, care s-a desfășurat în luna noiembrie 2014 la Marsilia și a grupat profesori de elită în Științele Comunicării din Canada, Franța, Monaco, Maroc, Algeria, Liban, Brazilia. La finalul Forumului, profesoara Nathalie Jauffret (în fotografie) mi-a propus să-mi prezint Teoria și la Universitatea Internațională din Monaco, ceea ce am făcut 2 săptămâni mai târziu. În 2012, am inclus Teoria în cursurile pe care le predau la FJSC, iar în 2013 am prezentat Teoria pentru prima data in fata masteranzilor si doctoranzilor de la Universitatea Sophia Antipolis din Nisa, unde sunt invitat de atunci să predau în fiecare an. În 2015, am publicat elemente din Teorie în primul Manual de Jurnalism Online.

Iată o parte din premisele care au stat la baza teoriei mele, actualizate în 13.05.2017:

Evoluția platformelor Social Media indică o tendință de restrângere a textului și de dezvoltare a imaginii. Astfel, trecerea de la platformele de blogging, la platformele de microblogging (Twitter) marchează trecerea de la textul de tip narativ, specific blogurilor, la textul scurt, de tip sms. Rețelele sociale care au urmat microblogging-ului au continuat să restrângă alfabetul scris și să acorde spații ample imaginilor (pe Facebook, fotografia are mai mult succes decât textul) […] au apărut rețele sociale bazate aproape exclusiv pe imagini: Pinterest, Instagram și Snapchat. În acest moment (2017), tendința pe plan mondial este ca utilizatorii de Facebook să se retragă, adică să-și folosească mai puțin conturile și să fie foarte activi pe Instagram și Snapchat, ceea ce este un indicator al preferințelor pentru comunicarea vizuală. Conținutul de tip vizual este social-media-friendly, este un produs al rețelelor sociale.
Rețelele sociale au introdus comenzi sub formă de butoane care înlocuiesc cuvintele. Apeși pe butonul ”Share” și nu trebuie să mai scrii niciun cuvânt. Butonul respectiv înlocuiește o frază: ”Îmi place această postare, de aceea o dau mai departe prietenilor mei”. Numărul acestor comenzi nu este foarte mare, deci nu trebuie să cunoști multe cuvinte ca să le descifrezi semnificația și să le folosești: « Share », « Like » etc, e simplu. Nu trebuie să cunoști tot alfabetul ca să te descurci în rețelele sociale. Oamenii s-au obișnuit atât de mult să nu mai scrie pe Facebook, încât, într-o perioadă, suprasolicitau semantic butonul de Like (îl apăsau și în situații care-i depășeau semnificațiile – au dat like fotografiilor de la atentatele din Paris, fotografiilor cu trupuri arse, după tragedia de la Colectiv – deci nu-i foloseau semnificațiile primare, ci adăugau altele noi), ceea ce arată un singur lucru: că nu mai doresc să scrie. Iar Facebook a venit în întâmpinarea acestei dorințe (pe care tot el a creat-o) și a diversificat butonul de Like. Care îți oferă mai multe variante – ca să nu mai scrii și să apeși, în schimb, butoane. Stickerele și emoticoanele te invită, de asemenea, să nu mai faci efort și să nu mai folosești alfabetul scris atunci când vrei să transmiți mesaje prin comentarii. Poți să înlocuiești propoziții și chiar fraze întregi, cu ajutorul stickerelor (când am spus prima data la Forumul Transmediteraneean de la Marsilia, în 2014, că stickerele vor înlocui în întregime textele din comentarii, lumea era destul de sceptică – cu toate acestea, ceea am spus atunci se întâmplă azi 🙂 ). Și aplicațiile te ajută să abandonezi alfabetul scris : dai check-in în loc să scrii « Sunt în locul cutare ». Nu mai trebuie să scrii, trebuie doar să apeși butoane. Iar cuvintele necesare pentru a comunica, care nu sunt numeroase, reprezentate de aceste comenzi, devin mica parte a alfabetului pe care mai trebuie să-l cunoști pentru a comunica în rețelele sociale. Restul alfabetului, adică cea mai mare parte a lui, nu mai este absolut necesar, poți să-i lași deoparte.
Tendințele create de rețelele sociale sunt determinate și dinamizate, la rândul lor, de schimbările tehnologice. Are loc o schimbare importantă de paradigmă de comunicare: Nu mai căutăm Informația, ci Informația ne caută pe noi. Dispozitivele care făceau parte din prima paradigmă și ne cereau să le urmărim, ca să primim informația vor dispărea: televizorul si desktopul. Ele vor fi înlocuite (sunt deja), de dispozitive care fac parte din a doua paradigmă de comunicare (ne aduc informația oriunde mergem:) telefonul mobil, laptopul, tableta, ceasul. Câți dintre voi nu ați intrat pe smartphone în timpul unei ore de curs, în timpul unei ședințe sau chiar când ieșiți cu prietenii în oraș ? Ați făcut-o pentru a consuma informație, întrucât televizorul nu este mereu alături de voi, adică nu vă urmează stilul de viață, ci vă cere să vă creați unul special pentru el. De aceea va dispărea, ca un dinozaur. O să ne amintim cu amuzament de vremurile când trebuia să ne deplasăm în locul unde se afla televizorul, într-o încăpere și să stăm în fața lui pe toată durata consumului de informație. Deja ne amintim cu amuzament de vremurile când trebuia să mergem acasă, să punem calculatorul în priză, să-l cablăm la net și să stăm pe un scaun, în fața lui, ca să intrăm pe Facebook. Nu? 🙂 Acum 7 ani, când spuneam că desktopul și televizoarele vor fi abandonate, iar informația va fi produsă și difuzată online, prin intermediul telefoanelor mobile, a tabletelor și a ceasurilor, lumea era destul de sceptică. Acum s-a întâmplat ceea ce spuneam atunci. În 2010 scriam aceste premise la viitor. Îmi place să le scriu acum la prezent:) Vor dispărea și televizoarele. Facebook a anunțat deja că va lansa niște aplicații care vor proiecta oriunde vrem noi imagini de tip ecrane tv. Eu scriu acest text la o cafenea. Cu aplicația Facebook voi proiecta un ecran tv pe peretele din fața mea și mă voi uita la știri. Sau la Românii au talent, Vocea Romaniei sau Masterchef, care sunt singurele momente când se mai uită lumea la televizor. 🙂 Televiziunea se va muta pe telefon și în aplicații Facebook pe care le vom proiecta în locul în care ne aflăm. Faptul că rețelele de telefonie mobilă retransmit programele tv (Orange TV, HBoGO ) este un bun semnal în acest sens. Așadar, marile dispozitive, care ne obligau sa le urmărim pentru a primi informația vor fi înlocuite de mici dispozitive care ne aduc informația oriunde ne-am afla. Aceste dispozitive au ecrane mici, pentru a fi portabile, iar acest tip de ecran privilegiază imaginea, nu textul. Este greu să citești o carte pe telefonul mobil sau pe ceas. Dar este ușor să decriptezi fotografii – de aceea Instagram și Snapchat s-au lansat pe telefon. Faptul ca dispozitivele din a doua paradigmă de comunicare au ecranele mici (față de desktopuri și televizoare) este o nouă premisă, tehnologică, pentru abandonarea alfabetului scris și comunicarea prin imagini.
Cuvântul de ordine al trecerii de la alfabetul scris, la cel vizual, este “facil”. Trecem de la o rețea la alta ca să facem lucrurile cât mai ușor, să fără efort cognitiv. Decriptarea unei imagini cere mai puțin efort intelectual decât decriptarea unui text. Iar rețelele sociale fac să fie totul cât mai ușor (facil) pentru noi. Nu există criterii cultural/educaționale de validare a conținutului – oricine poate posta orice fel de mesaj. Nu există filtre culturale sau educaționale pentru a deschide un cont într-o rețea socială (nu dai niciun text de gramatică ca să poți deschide un cont pe Facebook). Nu există autorități de validare a conținutului, așa cum se întâmplă în cazul cărților sau a publicării mesajelor de presă, unde articolele sunt trecute prin filtrul editorilor, redactorului-șef etc, înainte de a fi publicate. Nu este nevoie nici măcar să fii un bun cunoscător al alfabetului pentru a avea succes în rețelele sociale. Statele Unite, care au cel mai mare număr de utilizatori de Facebook, au fost depășite de India, unde există 800 de milioane de analfabeți. Unul dintre conceptele de bază din Social Media, conținut generat de utilizatori, a determinat “apariția unui nou sistem de validare a informației, ale cărui noi valori sunt : facil, rapid și senzorial ’’. (Horea Badau 2011, p. 24). Conținutul video are succes pentru că reunește aceste valori. Acest succes al video-ului antrenează o schimbare importantă a obiceiurilor de consum informațional : utilizatorii platformelor sociale pierd pierd obiceiul lecturii. În fața asaltului imaginii, textul devine o povară greu de descifrat, ca vehicul de transport al informației. După ce te-ai obișnuit să consumi mult imagini, textele lungi devin porțiuni de deșert imposibl sau extrem de chinuitor de traversat. Ceea ce scriam în 2010 s-a validat în zilele noastre. Iată ce afirmă autorii manualelor școlare în februarie 2017 : “noua generaţie de elevi înţelege cu greu scrierea de la începutul secolului al XIX-lea şi nu mai gustă plăcerea cititului,. Ca urmare Potrivit noii programe şcolare elevii vor studia şi texte nonliterare precum postări online, prospecte sau SMS-uri”. Pentru că s-au dezobișnuit să citească. Ceea ce spuneam eu în 2010 s-a întâmplat în 2017. Mecanismul este exemplificat foarte bine de dezbaterea care există acum în Franța, pentru reintroducerea titrajului la filmele difuzate de televiziuni. După ani de zile, în care telespectatorii s-au obișnuit să consume filme dublate audio, nu mai pot să urmăreasca filme titrate dintr-un motiv foarte simplu: nu mai țin pasul cu viteza de afișare a textului. Mai exact, nu ar apuca să citească titrajul, ar trebui să oprească mereu filmul, ca să termine de citit propozițiile, pentru că au pierdut obiceiul de a citi repede. Același mecanism funcționează și în rețelele sociale. În România există numai 75.611 de bloguri comparativ cu cei 8.000.000 de utilizatori de Facebook. La nivel mondial, în mai puțin de cinci ani, Instagram-ul a ajuns de la o aplicație mai mult necunoscută, la un adevărat social media star, urmată de Snpachat, care creste extrem de repede. Ne dezobișnuim să citim mult, nu vom mai putea face acest lucru. Vă întrebați de ce scriu texte lungi în asemenea condiții? E simplu: îmi selectez publicul. Doresc să am cititori inteligenți, care fac efort cognitiv. Voi sunteți 🙂
Un alt factor important al abandonării alfabetul scris și al comunicării prin imagini este acela că majoritatea decide. În Social Media este foarte important să fii social, să faci parte dintr-o comunitate. Iar pentru a face parte dintr-o comunitate, trebuie să împărtășești aceleași valori și aceleași cuvinte ca ceilalți membri ai grupului « Străinii » care folosesc cuvinte noi, în locul celor consacrate, vor fi respinși. Vor coborî pe « spirala tăcerii » (1992, p. 67) și vor folosi acea mică parte a alfabetului pusă în comun de toți ceilalți, pentru a fi acceptați în comunitate. Într-un grup de Facebook, unde majoritatea membrilor nu știe limba română, cei care vor sancționa greșelile gramaticale vor fi respinși. Să ai relații, să interacționezi, este mai important decât să știi să scrii, iar să faci observații într-un grup unde oamenii nu mai știu limba română poate fi perceput ca un act dușmănos, antisocial. Cunoașterea alfabetului pierde din importanță, din ce în ce mai mult. Iar pentru cei care nu cunosc prea bine limba română, fotografia va fi mereu un refugiu salvator.
Fotografia este credibilă. În rețelele sociale, este mai puțin important ce scrii și cum scrii – ceea ce contează este să fii prezent în viața socială a prietenilor tăi – să fii prezent atunci când postează, să le validezi mesajul cu ajutorul comenzilor din butoane. Iar viața socială este legată de experiența personală a fiecărei persoane din rețea. Experiență care este credibilă pentru că a fost trăită de un prieten, adică de o persoană demnă de încredere. Iar mijlocul cel mai credibil de a reprezenta o experiență personală este fotografia – reflexia realității. Fotografia este credibilă, este mărturia experienței trăite și certifică veridicitatea informației publicate – moda « selfie-ului » este un foarte bun exemplu în acest sens. Comunicare personală în rețelele sociale înseamnă comunicarea sinelui, care devine noua reflectare a realității. O realitate filtrată personal. Iar comunicarea sinelui este mai ușor de realizat cu ajutorul fotografiilor – introspecția cu ajutorul cuvintelor este mai dificilă . Fotografia este oglinda pe care o purtăm mereu cu noi și o împărtășim cu ceilalți. Pentru că în rețelele sociale, în realitatea virtuală, trăim experiențele prin intermediul celuilalt. Călătorim, mâncăm, (fotografiile cu mese îmbelșugate au mare succes), ne îndrăgostim prin intermediul prietenilor noștri – cu ajutorul oglinzilor lor. Și sunt oglinzi-foto, nu oglinzi-text. Iar interesul utilizatorilor din rețea arată clar importanța imaginii în fața textului : « un mesaj compus dintr-o imagine primește de 10 ori mai multe share-uri și like-uri, decât un mesaj compus numai din text scris, iar postările de pe Facebook care conțin și o imagine primesc, în medie, de două ori mai multe comentarii decât formate numai din text » (Horea Badau 2011, p. 36). Cel mai bun mod de ambalare a unei informații, pentru promovarea în rețelele sociale este sub forma titlului scris pe imagine. Fotografiile devin din ce mai ușor de realizat și de editat, cu ajutorul programelor foto disponibile pe noile platforme și aplicații. Iar conținutul vizual exprimă cel mai bine emoțiile, o categorie de mesaje care are cel mai mare success în rețelele sociale.
Trecem la Web 3.0 și nu vom mai scrie deloc. Ce este Web 3.0? Citește aici. Prezentul înseamnă deja comunicarea vizuală online în 3D. Facebook a cumpărat Oculus, compania numărul 1 pe piață producătoare de ochelari pentru jocuri (precum ochelarii Google), iar Mark Zuckerberg, fondatorul său, a anunțat că din toamna anului 2017, toți posesorii de conturi în rețeaua socială vor comunica pe chat cu ajutorul ochelarilor 3D. Așadar, alfabetul scris nu va mai fi folosit pe Facebook. De îndată ce primii ochelari 3D vor fi adoptați de utilizatori, cei care vor continua să scrie în rețelele sociale vor părea la fel de învechiți a cei care mai folosesc telefoane cu butoane, față de utilizatorii de smartphones. Mai aveți telefoane cu butoane? Dacă nu, de ce le-ați abandonat? Din același motiv vor fi abandonate și smartphone-urile (în 10 ani voor dispărea) și vom comunica în 3 D cu ajutorul altor dispositive. Ne vom crea contexte, o plajă din Hawaii și personaje (eu voi fi pisică, voi veți fi ce vreți) și vom sta de vorba pe plaja din Hawaii, când vom iniția o discuție pe Messenger-ul de pe Facebook. Iar cei care vor continua să tasteze vor fi priviți ca niște oameni din Evul Mediu: tu încă tastezi? Eu beau suc pe o plajă în Hawaii. HTC a lansat încă din 2015 HTC Vive, care, după cum spun producătorii, aduce lumea virtuală a în casa ta, în noi realități, cu posibilități nelimitate. Vei simți totul, cu ajutorul senzorilor cuplați pe corp, deci toate simțurile vor fi conectate la noua realitate virtuală care, în acest fel, va deveni extrem de reală. Vom sta acasă fizic și vom ieși în același timp, virtual, la cafenea prin intermediul lumii 3D create cu ajutorul ochelarilor. Este deja un clișeu situația în care mai multe persoane ies la cafenea, în lumea reală și stau toate pe telefoane, vorbesc între ele și dau check-in pe Facebook. Vor, de fapt, să intre și să rămână în lumea virtuală. Care este deja, deși suntem numai în 2 D, mult mai interesantă decât lumea reală.

Tot în Web 3.0 apare asistentul personal, autonom și inteligent. Cu care vom vorbi. Și el va vorbi cu noi. Exact cum face GPS-ul. Numai că va fi inteligent și autonom. Umanoid. Imaginați-vă cum ar fi să-i scriem mesaje? Cum ar fi să-i scriem mesaje GPS-ului? Amuzant, nu? Nu vom mai scrie. Folosirea degetelor pentru a comunica prin intermediul unei tastaturi mici pe dispozitivul mobil va deveni un lucru din domeniul trecutului. În schimb, softul de recunoaștere a vocii se află într-o creștere rapidă pentru a deveni una dintre componentele cheie ale tehnologiei Web 3.0. Nu numai că Siri sau Katie vor pune în practică comenzile noastre vocale – ne vor ghici dorințele înainte de a le exprima și ni le vor îndeplini. Apoi vom avea cu asistentul personal conversații de curtoazie – el/ea oricum știe totul despre noi și ne face viața mai frumoasă fără să cerem nimic (citiți detalii aici).

Site-urile vor dispărea. Iar viața noastră va gravita în jurul telefonului timp de 10 ani. Apoi va dispărea și telefonul. Până atunci, site-urile vor fi și sunt deja înlocuite de aplicații. Timpul din ce în ce mai mare petrecut de utilizatori pe smartphone, generează interesul dezvoltatorilor pentru aplicații care, la rândul lor, sunt factori care determină trecerea de la text la imagine, de la imaginea 2D, la imaginea 3D.

Câteva observații extrase din cercetările mele

Textul începe să se schimbe, la rândul lui : adoptă valorile imaginii, înainte de a dispărea definitiv. Într-un dintre cercetările pe care le-am realizat, pentru validarea teoriei mele, pe 100 de articole apărute pe două site-uri de știri, în perioada 1 februarie – 1 martie 2014, am identificat o categorie de tranziție între alfabetul scris și alfabetul vizual : mesajele scrise care încep să-și schimbe structura semnificațiilor, după modelul fotografiilor. Pe traseul trecerii de la text la imagine, se formează o categorie reziduală, iar aceasta categorie este formată din cuvinte foarte vizuale, care descriu imagini. Aceasta înseamnă că de-a lungul procesului de transformare a alfabetului scris în alfabet vizual, mesajele scrise încep să-și schimbe structura semnificațiilor, după modelul fotografiilor: prin cuvinte descriptive, cu sens figurat, care dau naștere unor imagini în mintea cititorilor. Aceste cuvinte pot fi întâlnite frecvent pe Facebook, sub forma textului scris pe fotografie. Iar mesajele exprimate cu ajutorul fotografiilor sunt de tip emoțional ceea ce înseamnă că pe viitor, atunci când alfabetul vizual va înlocui complet alfabetul de tip text, vom traduce acțiunile și gândurile noastre, cu ajutorul emoțiilor.
Oamenii decodeaza semnificatiile fotografiilor pe matrici narative asemănătoare celor din mesajele scrise. Într-o altă cercetare, am reconstituit narațiuni pe baza termenilor extrași din alfabetul vizual si am descoperit ca sunt similare celor extrase din alfabetul scris, ceea ce indică o mutare structurală a limbajulului scris în matricea limbajului vizual. Noile structuri narative, prezente în fotografiile publicate în presă sunt codate la nivelul emițătorului și decodate corect la nivelul receptorului, ceea ce înseamnă că noul alfabet, de tip vizual, funcționează, iar cititorii îl decodează (îl înțeleg perfect), pe baza unor structuri similare mesajului de tip text. Narațiunile identificate în limbajul vizual al fotografiilor au fost validate, prin comparație cu textele postate de cititori în comentarii. Mesajele codate din fotografii au fost decodate corect de cititori, prin comentarii.
Dacă comunicăm prin imagini și folosim din ce în ce mai puțin text, înseamnă că vocabularul se restrânge, că folosim din ce în ce mai puține cuvinte, iar pe celalalte le uităm. Ca urmare, am identificat în ultimele mele cercetări, cele 50 de cuvinte de care mai ai nevoie ca să comunici eficient în rețelele sociale. Le voi prezenta în curând, într-un articol special.

Citește aici celelalte Teorii și previziuni ale mele care s-au realizat. Precum și cele care vor urma 🙂

Toate drepturile rezervate autorului, lect. univ. dr. Horea Mihai Bădău