Povestea vieții mele (I)

Sunt fiul unui moț și al unei oltence care a lăsat Oltenia de dragul lui și a fugit la el, în Ardeal.

Tata s-a născut pe un vârf de deal, știți un deal din acela din Țara Moților, cu trei case în vârf, cu căpițe de fân și cu urși care stau la o țigară pe marginea drumului care șerpuiește prin păduri până sus. O țigară din coceni de porumb, desigur.

De pe vârful dealului unde s-a născut tatăl meu se vede Muntele Găina, un munte important pentru noi, moții. Acolo e Târgul de Fete, unde mergeai să-ți găsești aleasa, pentru că în cele trei case din vârful dealului optiunile erau limitate. După ce o luai de la Târg și o jucai o horă câteva duminici, o duceai acasă la tine. Din secunda în care trecea pragul casei tale, trebuia sa o iei de nevastă, nu mai exista drum de întoarcere. Nu puteai să joci șotron, pe prag, să țopăi înainte și-napoi, nimic. La noi moațele sunt ocoșe si nu cred că mai este nevoie să traduc acest cuvânt – este destul de relevant modul în care sună 🙂 )

Continue reading “Povestea vieții mele (I)”