Ce a făcut Clotilde Armand

Ce a făcut Clotilde Armand

A făcut un simplu gest de PR care i-a adus buzz în rețelele sociale. Un foarte bun om de PR, George Moisescu a făcut, la fel, buzz în mass-media, în anii 200, cu Eva din Pleșcoi: a plătit un celebru sculptor care a făcut o femeie din cârnați de Pleșcoi. Ceea ce a făcut buzz în rețelele sociale și i-a promovat gratuit clientul. Nu credeam că se mai poate face buzz pe rețete deja consumate (ca să nu spunem furate, că George Moisescu a luat un premiu de PR pentru asta). Dar se poate.

Și acum să analizăm puțin ce a făcut Clotilde Armand:

În Franța, februarie-martie este perioada expozițiilor de artă. Vine primăvara și francezii sărbătoresc venirea primăverii, renașterea naturii, prin manifestări care arată renașterea spiritului (studenții mei de la Masterul de Comunicare Culturală de la Universitatea din Nisa, unde predau de 6 ani, pregătesc în aceste zile Mars au Musees, o manifestare anuală, care înseamnă că toate muzeele se deschid gratuit pentru public în luna martie). Noi nu prea înțelegem asta, noi așteptăm Paștele, ca să sărbătorim umplerea burții. A fost o paranteză. Deci Clotilde a făcut un gest franțuzesc: o expoziție. Artă contemporană.

A strecurat și sarcasm mușcător franțuzesc pentru că opera expusă în holul central al Primăriei, femeia cu cap de rinocer, este exact imaginea funcționarului de la primărie și, bineînțeles, face apel la celebra piesă de teatru Rinocerii, a lui Eugen Ionesco.

Când a făcut această expoziție, Clotilde a știut că va câștiga enorm de multă expunere media. În spațiul public românesc extrem de conservator, să nu-i spunem rural. Unde explodează imediat gura satului, imediat își pun babele masculine și feminine broboada peste gură și încep bârfa la porțile caselor. Imediat ce văd ceva nou. Nu au mai văzut artă contemporană la primărie. Nu se prea întâmplă în sat, deci satul a explodat. Paranteză: în acest articol am scris că avem mulți români de valoare, nu e nevoie să importăm străini ca să ne civilizeze. Încep să cred că am greșit: avem nevoie de străini, din Vest, care să ne civilizeze. Paranteză închisă. Clotilde a câștigat, gratuit, enorm de multă expunere media. Ceea ce arată că are ambiții mari. Vizează președinția. Și, la noi în sat, unde au succes tehnici de PR din anii 2000 (în Franța nu mai au efect), s-ar putea să câștige. Clotilde merge pe principiul: decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș. Nu ar fi câștigat niciodată primăria unui oraș atât de bogat cum este sectorul 1 al Capitalei, nu ar fi avut niciodată nicio șansă la președinție, în Franța. În România se pare că are. Și, după ce am avut un președinte german, s-ar putea să avem o președintă franceză. Dacă va pleca din USRPLUS și se va duce în noul partid de Stânga făcut de o altă ex-useristă, căruia îi va sufla în pânze schimbarea din SUA.

Și, în fine, Clotilde câștigă în fața publicului din sectorul 1. Publicul din sectorul 1 este un public elitist, că de aceea și-a făcut vilă în acel sector, ca să fie altfel decât ceilalți. Deci publicul din sectorul 1 o va aplauda pe Clotilde dacă va fi sancționată de ”tarani inculti” din alte sectoare. O vor aprecia, pentru că se vor simți și ei superiori, în sfârșit, nu numai pentru că au bani, ci și pentru că sunt culți, deși în realitate nu sunt. Primărița care face expoziție de artă contemporană la Primărie și e atacată de conservatori îi face pe toți locuitorii sectorului 1 să se simtă altfel, special, superiori, culți. Ceea ce au visat de când s-au mutat în respectivul sector. Deci Clotilde câștigă simpatie și susținere din partea cetățenilor din sectorul pe care îl păstorește. Și, cu ajutorul consultanților care, după cum se vede, sunt foarte buni, se pregătește pentru Președinție. Ca să fie toată țara modernă și cultă cum este Sectorul 1.

Și închei: La Clotilde Armand este un ameste de sinceritate și PR. Adică da, ea a făcut ce se face în Franța de obicei, unde cultura este între primele trei domenii de interes ale oamenilor (nu ultimul, ca la noi). În Franța, cultura este pe locul doi în PIB, adică este pe locul doi la capitolul venituri la buget, după industria automobilelor. De aceea spun că văd și sinceritate în acțiunile ei. Și spun că văd sinceritate și dintr-un alt motiv: a spus că a pus la muncă funcționarii Primăriei. Da, francezii muncesc mult mai mult decât românii. Chiar dacă au pauză de masă. În Franța, plata se face la ora de lucru. Nu o să vezi niciodată în balcoanele sau pe lângă zidurile unei corporații, oamenii care ies la țigară. Pentru că ei sunt plătiți la ora de lucru. Dacă ies 15 minute la țigară, se taie 15 minute din oră, adică iei mai puțini bani. Da, au pauză de masă, apoi muncesc de le sar ochii din cap. Întrebați românii care au plecat la muncă în străinătate când au avut ultimul weekend liber. Veți fi speriați să aflați că au maximum două zile libere pe lună (trag tare pentru ore suplimentare care se plătesc bine). Dar ei nu spun asta când vin în România cu jucării de la Carrefour.

Așadar, ceea ce face Clotilde Armand la Primăria sectorului 1 începe să mă facă să-mi schimb impresia proastă pe care o aveam despre ea. Chiar civilizează sectorul 1. Mi-e rușine că face asta un străin. Dar e bine că face asta cineva. Voi privi cu alți ochi de acum înainte acțiunile sale. Allez, Clotilde, t’arrete pas!

Horea Mihai Bădău este Formator acreditat ANC; Lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București; Profesor-cercetător la Universitatea Sophia Antipolis din Nisa, Franța (titular al cursurilor de Comunicare în Rețelele Sociale la anul III Licență, Master 1 INFOCOM, Master 2 DISTIC, Master 2 EMIC, Master 2 CCOSI); Profesor-invitat la Universitatea Franche-Comte, Montbelliard, Franta, Master 2 Produits et Services Multimedia, Master clasa A+; Cercetător-principal la Laboratorul de cercetare Sic.Lab Mediteranee Nisa-Toulon; Autor al primelor manuale de Social Media și de Jurnalism Online (Tehnici de comunicare în Social Media, Ed. Polirom, 2011 și Manual de Jurnalism Online, Ed. Tritonic, 2015); Autor al primei Teorii Social Media prezentată și validată la cel de-al XIV-lea Congres Științific al Societății Franceze în Științele Comunicării și Informației. Teoria a fost publicată, în urma Congresului, într-un volum editat de SFSIC la Editura Harmattan, Paris, 2015; Autor al primei Carte Etice a Rețelelor Sociale publicată în cea mai prestigioasă revistă științifică franceză, în Științele Comunicarii: Revue Française des Sciences de l’Information et de la Communication; Jurnalist la Realitatea TV (editor si editor-coordonator), Radio France Internationale (realizator talk-show), Mediapro (Fondator și Redactor Șef la portalului Mediapro – www.apropo.ro); Fondator și președinte al Asociației Consumatorilor de Media care a militat timp de 10 ani pentru respectarea principiilor deontologice in presa romaneasca