Oricum o să murim

Anul 2020, acel palindrom, cuvânt de care am râs cu toții, inclusiv eu, este anul în care toată lumea s-a agățat de viață.

Toata lumea a fugit de moarte.

Așa că să discutăm puțin: o să murim toți. Ce ai vrea să ai sau să faci înainte să mori? Ai vrea să trăiești o mulțime de experiențe, să iubești, să călătorești, să faci toate acestea mulți ani, să ai bani, să faci copii, să lași ceva în urma ta…

Și apoi. Vei muri. Și apoi.

Nu știe nimeni cu certitudine ce va fi apoi.

Și pentru că nu știe nimeni cu certitudine ce va fi apoi, toată lumea se cramponează cu colții și dinții, de ceea ce se știe: viața cât timp îți bate inima.

Și acum să ne gândim așa: zilele acestea s-au mai descoperit câteva milioane de galaxii. Câteva milioane. Viața se termină când mori. Da, se termină. Dar dacă viața e un fel de mic dejun? Dacă după aceea urmează felul principal? Dacă noi suntem ca niște oaspeți la un hotel care are mic dejun, dar nu știu că are și prânz asigurat, deci se umflă cu micul dejun cât pot, bagă în ei trei omlete etc? Să le ajungă până seara, să le ajungă toată viața?

Dacă după viața pe Pământ urmează altceva, mai bun, mai frumos? Dacă cei care pleacă mai repede, ajung mai repede acolo, la un prânz care e mai bun decât micul dejun (nu am ales corect comparația pentru că micul dejun e masa principală a zilei :)))

Dacă viața pe Pământ e un fel de viață la Țăndărei? Și pentru că nu ai telefon și internet mobil habar nu ai că există altă viață decât cea din Țăndărei și ai impresia că dacă pleci din Țăndărei s-a terminat existența ta, deci plâng toți când pleci? Și mama pleacă când pleci de acasă, deși nu mori, dar e tot un ritual de trecere.

Dacă ar fi așa?

E posibil?

Nu știu. E posibil să nu mai fie nimic după moarte deși copacii se hrănesc și cresc cu cenușă, deși argila care se vinde la magazin și are proprietăți vindecătoare este formată, în mare parte, din ceea ce se scurge din cimitire în albia râurilor, deși când mori tu se naște altcineva. Pe Pământ, care e Țăndăreiul nostru, habar nu avem ce se întâmplă în alte zeci, sute, milioane de galaxii. Acolo poate e distracție când mori, că e mic dejun franțuzesc, numai cu croissant, gem și lapte (bleah!!!)

Eu zic doar atât. Nu e ciudat să ne fie teamă de ceea ce nu știm? Nu. E normal. Dar, totuși, nu am mai evoluat puțin?

 

Horea Mihai Bădău este Formator acreditat ANC; Lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București; Profesor-cercetător la Universitatea Sophia Antipolis din Nisa, Franța (titular al cursurilor de Comunicare în Rețelele Sociale la anul III Licență, Master 1 INFOCOM, Master 2 DISTIC, Master 2 EMIC, Master 2 CCOSI); Profesor-invitat la Universitatea Franche-Comte, Montbelliard, Franta, Master 2 Produits et Services Multimedia, Master clasa A+; Cercetător-principal la Laboratorul de cercetare Sic.Lab Mediteranee Nisa-Toulon; Autor al primelor manuale de Social Media și de Jurnalism Online (Tehnici de comunicare în Social Media, Ed. Polirom, 2011 și Manual de Jurnalism Online, Ed. Tritonic, 2015); Autor al primei Teorii Social Media prezentată și validată la cel de-al XIV-lea Congres Științific al Societății Franceze în Științele Comunicării și Informației. Teoria a fost publicată, în urma Congresului, într-un volum editat de SFSIC la Editura Harmattan, Paris, 2015; Autor al primei Carte Etice a Rețelelor Sociale publicată în cea mai prestigioasă revistă științifică franceză, în Științele Comunicarii: Revue Française des Sciences de l’Information et de la Communication; Jurnalist la Realitatea TV (editor si editor-coordonator), Radio France Internationale (realizator talk-show), Mediapro (Fondator și Redactor Șef la portalului Mediapro – www.apropo.ro); Fondator și președinte al Asociației Consumatorilor de Media care a militat timp de 10 ani pentru respectarea principiilor deontologice in presa romaneasca