Ne-am întors în vremea Imperiului Roman

Ne-am întors în vremea Imperiului Roman

Ne uităm la mult circ. Sunt multe fiare în arenă. Care salivează, rag (și măgarii se cred fiare), în fine, fac mult zgomot. Mult zgomot, că altfel publicul se plictisește. Se mai împrăștie sânge pe nisipul arenei, dar în principal este vorba de ketschup.

Ca în vremea Imperiul Roman, cei care cred în Dumnezeu sunt prigoniți. Sunt considerați proști, săraci, pleava societății. Evoluați sunt toți care cred în orice altceva, tot ca în vremea Imperiului Roman: cei care își extrag energia din copaci sunt deosebiți, cei care cred în karma la fel (acum întrebarea mea este: dacă crezi în karma dar nu crezi în Dumnezeu ești un om inteligent?) cei care sunt zen, sunt fantastici, dar nu ar vrea să fie grași ca Buddha sau să fie șopârle în următoarea viață, cei care nu cred în nimic divin sunt cei mai tari, iar ei sunt, tot ca pe vremea Imperiului Roman, cei care cred în Împărat, adică în șeful lor, adică în persoana care le da bani. Se închină în fața grămezilor de bani, fie că asta înseamnă cash, influență sau funcții și se poartă exact ca în fața icoanelor, în fața persoanei care le poate oferi asta, chiar mai mult, anunță prin gesturi intenția de a se arunca pe burtă, niciodată finalizată, pentru că nu există piste de aterizare adecvate. Cei care cred în bani sunt mai cocoșați în final, chiar decât preoții, chiar decât profesorii, care-și nenorocesc coloana citind pentru că…încă nu există piste de aterizare adecvate pentru lingăi (asta ar putea fi o idee de urbanism după ce se termină metroul și pistele de biciclete, nu? piste de aterizare pentru cei care vor să se arunce pe burtă, pentru a oferi limbii un avantaj spațial față de ghete).

Tot ca pe vremea Imperiului Roman, umplerea burții e semn de bogăție. Atunci oamenii se întindeau pe paturi când mâncau, ca să intre mâncarea mai ușor. Acum se lasă pe spate, le pocnesc nasturii la pantaloni, noroc cu bretelele de rezervă, se lasă pe spate, gâfâie fericiți, desfac cămașa și închid ochii de fericire, exact la timp ca să nu vadă cum se strâmbă amanta căreia i-au cumpărat un nou apartament. Tot ca pe vremea Imperiului Roman. Mergeți în cluburile de fițe din Herăstrău. Mergeți în cluburile de fițe din Mamaia. Mergeți în restaurantele de la marginea Bucureștiului. Romani grași mângâiați de bacante lascive petrec până la plăcerea totală a burții și atât. Că pentru mai mult se iau stimulente.

🙂

În sfârșit, s-a format poporul român. Care a aplaudat clap-clap când Papa a zis că plăcerea mâncării și sexuale sunt divine. Nimeni nu a citit știrea, unde ar fi aflat că Papa a lăudat conceptul de slow food auster, care la noi nu există, că dacă nu te arunci repede pe platou, îți mănâncă purcelul colegul de masă. Și tu rămâi cu cartoful.

Totuși suntem norocoși. Retrăim vremea Imperiului Roman. Cei care încep acum liceul vor retrăi Epoca de Piatră, în care vor desena animale pe pereții peșterilor (așa cum am scris în preambulul Teoriei prin care anunțam, în 2010, că nu vom mai scrie și vom comunica prin imagini), ca să se facă înțeleși de compatrioții analfabeți care se dau cu capul de icoana Selly.

Mă bucur că am încă cititori care știu ce a fost Imperiul Roman 🙂

Horea Mihai Bădău este Formator acreditat ANC; Lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București; Profesor-cercetător la Universitatea Sophia Antipolis din Nisa, Franța (titular al cursurilor de Comunicare în Rețelele Sociale la anul III Licență, Master 1 INFOCOM, Master 2 DISTIC, Master 2 EMIC, Master 2 CCOSI); Profesor-invitat la Universitatea Franche-Comte, Montbelliard, Franta, Master 2 Produits et Services Multimedia, Master clasa A+; Cercetător-principal la Laboratorul de cercetare Sic.Lab Mediteranee Nisa-Toulon; Autor al primelor manuale de Social Media și de Jurnalism Online (Tehnici de comunicare în Social Media, Ed. Polirom, 2011 și Manual de Jurnalism Online, Ed. Tritonic, 2015); Autor al primei Teorii Social Media prezentată și validată la cel de-al XIV-lea Congres Științific al Societății Franceze în Științele Comunicării și Informației. Teoria a fost publicată, în urma Congresului, într-un volum editat de SFSIC la Editura Harmattan, Paris, 2015; Autor al primei Carte Etice a Rețelelor Sociale publicată în cea mai prestigioasă revistă științifică franceză, în Științele Comunicarii: Revue Française des Sciences de l’Information et de la Communication; Jurnalist la Realitatea TV (editor si editor-coordonator), Radio France Internationale (realizator talk-show), Mediapro (Fondator și Redactor Șef la portalului Mediapro – www.apropo.ro); Fondator și președinte al Asociației Consumatorilor de Media care a militat timp de 10 ani pentru respectarea principiilor deontologice in presa romaneasca