Ce ne arată porcii-cipați ai lui Elon Musk

Ce ne arată porcii-cipați ai lui Elon Musk

Că ne îndreptăm spre fuziunea om-computer, despre care am scris pe blog acum doi ani și vorbesc la cursuri de 5 ani și mai arată ceva.

Porcii-cipați sunt oglinda noastră. Noi suntem acei porci. Elon Musk a zis, în transmisiunea live de zilele trecute, că porcii sunt foarte asemănători cu oamenii. A zis că cea mai mare fericire pentru ei este să mănânce. Se recunoaște cineva? Se recunoaște cineva în meme-urile din rețelele sociale cu….dacă e supărată, dă-i să mănânce? Sau se recunoaște cineva în felul în care sărbătorește Învierea sau Nașterea Mântuitorului, adică prin umplerea burții cu mâncare?

Problema este mult mai profundă. Rețelele sociale ne transformă în porci. Așa cum spun la cursuri de mulți ani, ne invită să nu mai raționăm, să ne exprimăm, respectiv să reacționăm, numai pe baza emoțiilor (butoanele de reacții pe Facebook sunt toate emoționale, limbajul imaginii de pe Instagram ne invită să ne emoționăm, nu să raționăm), deci ne invită să devenim porci, ca să avem nevoie de Asistent Personal Inteligent, adică de acel cip. Dacă nu am regresa cognitiv și mental, spre stadiul de porci, nu am avea nevoie de el.

Acum, voi, cei care vă credeți inteligenți și nu vă recunoașteți în oglinda porcină, gândiți-vă puțin: cât de dependenți sunteți de telefon? Cât la sută este dependența de a comunica cu ceilalți și cât la sută este dependența de consumul de emoții? Pentru că, multe postări sunt de fapt pretext pentru consum emoțional, fie că este vorba de narcisism, fie că este vorba de orice alt tip de emoție. Ați putea trăi dacă telefonul nu ar fi conectat la rețelele sociale și l-ați folosi pentru funcția sa clasică, aceea de a trimite sms-uri și de a efectua apeluri? Adică numai pentru funcția de comunicare golită de emoții? Nu. Telefonul este cipul pentru noi, cei care gândim din ce în ce mai puțin și ne emoționăm din ce în ce mai mult. Deja e implantat în noi, prin faptul că îl ținem tot timpul în mână, prin faptul că îl cărăm permanent cu noi (în anii 80-90 telefoanele erau acasă, nu se cărau peste tot). Acum se cară peste tot. Sunt implantate. Doar că sunt puțin cam mari, dar asta se rezolvă prin miniaturizare, iar rezultatul se numește cip.

Faptul că regresăm la stadiul de porci întărește dependența de dispozitiv. Pentru că ne prostim. Deci avem nevoie de cineva inteligent, care să ne ghideze. Și acel cineva este telefonul, devenit cip. Câtă lume se mai descurcă acum fără o aplicație cu GPS în telefon? Prin oraș!? Oare cum se descurcau oamenii înainte, când nu exista GPS? Eu am făcut 140.000 de kilometri, prin Europa, cu mașina mea, fără GPS. Doar cu hărți. Pare un efort prea mare azi, nu? Pentru că ne-am porcit.

Și ne porcim în continuare. Ne vom apropia de porcii lui Elon Musk: fericiți doar cînd mâncăm (burgeri, eventual), proști ca niște porci, deci dependenți de un dispozitiv inteligent, cipul, care să gândească în locul nostru. Și care să fie implantat în creierul care și-a abandonat majoritatea funcțiilor cognitive, deci are nevoie de un implant care să le suplinească. Tot ce este de ajutor acum, de la Waze, până la ce vreți voi, este un implant pentru creier. Așa cum spuneam acum 6 ani la cursuri, tot ceea ce ne face viața mai ușoară, va sfârși prin a ne conduce. Ne abandonăm funcțiile cognitive, din comoditate, pentru a duce o viață mai ușoară, le delegăm dispozitivelor și, în curând nu vom mai putea trăi fără ele. Fără ele implantate în creier, ca să primim răspunsul cât mai ușor. Un creier neconectat va ajunge repede la moarte, așa cum un porc care conduce o mașină, fără cip, va intra rapid într-un gard. Oamenii neconectați vor muri. Nu vor mai putea trăi. Așa cum acum nu poți supraviețui mai mult de 48 de ore, dacă nu ai o priză la care să încarci telefonul.

 

Mai multe articole despre Inteligenta Artificiala, aici.

 

Horea Mihai Bădău este Formator acreditat ANC; Lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București; Profesor-cercetător la Universitatea Sophia Antipolis din Nisa, Franța (titular al cursurilor de Comunicare în Rețelele Sociale la anul III Licență, Master 1 INFOCOM, Master 2 DISTIC, Master 2 EMIC, Master 2 CCOSI); Profesor-invitat la Universitatea Franche-Comte, Montbelliard, Franta, Master 2 Produits et Services Multimedia, Master clasa A+; Cercetător-principal la Laboratorul de cercetare Sic.Lab Mediteranee Nisa-Toulon; Autor al primelor manuale de Social Media și de Jurnalism Online (Tehnici de comunicare în Social Media, Ed. Polirom, 2011 și Manual de Jurnalism Online, Ed. Tritonic, 2015); Autor al primei Teorii Social Media prezentată și validată la cel de-al XIV-lea Congres Științific al Societății Franceze în Științele Comunicării și Informației. Teoria a fost publicată, în urma Congresului, într-un volum editat de SFSIC la Editura Harmattan, Paris, 2015; Autor al primei Carte Etice a Rețelelor Sociale publicată în cea mai prestigioasă revistă științifică franceză, în Științele Comunicarii: Revue Française des Sciences de l’Information et de la Communication; Jurnalist la Realitatea TV (editor si editor-coordonator), Radio France Internationale (realizator talk-show), Mediapro (Fondator și Redactor Șef la portalului Mediapro – www.apropo.ro); Fondator și președinte al Asociației Consumatorilor de Media care a militat timp de 10 ani pentru respectarea principiilor deontologice in presa romaneasca