„În viitor, Transilvania ar putea căpăta o anumită formă de autonomie”

„În viitor, Transilvania ar putea căpăta o anumită formă de autonomie”

Spune Lucian Boia la Radio Europa Liberă.

Ce mai spune Lucian Boia? El spune că Ungaria nu vrea Ardealul. Spune el: ”Ce să facă cu o provincie în care 80% din populație este românească?”

Parțial are dreptate. Nici mulți români nu vor să se unească cu Republica Moldova, pentru că o văd ca pe o soră mai săracă, care îi va trage înapoi. Și ungurii din Transilvania sunt văzuți în Ungaria, ca rude mai sărace și oarecum inferioare, care trăiesc într-o țară mai săracă.

Dar Lucian Boia are dreptate doar parțial. De ce? Și o spun din perspectiva unui om născut și crescut la Cluj-Napoca. NU la Cluj, cum ar vrea să spunem maghiarii, ca să fie românescul de la Kolosvar.

Maghiarii sunt foarte uniți și își urmează scopurile cu obstinație. Pentru ei nu este important că sunt 20-30-40%. Pentru ei este important și aici Lucian Boia are dreptate, că deși la momentul Trianonului populația Transilvaniei era majoritar românească, ”potrivit ultimului recensământ austro-ungar din 1910, românii reprezentau cam 53-54%, maghiarii peste 30% și germanii circa 10%. Deci, românii erau majoritari, dar nu aveau o majoritate zdrobitoare, contau foarte mult și minoritățile, mai ales că în zona urbană din Transilvania, majoritatea au avut-o întotdeauna maghiarii și germanii”, adică pentru ei nu contează câți erau, pentru ei contează că ei erau orășenii, grofii, clasa superioară, iar noi, românii, țăranii, iobagii, clasă inferioară, care muncea pe pământurile lor. Păstrând proporțiile, este ca și cum românii s-ar trezi conduși de romi. Care se înmulțesc mai repede, devin majoritari și trec la conducere. Cam așa văd maghiarii situația. Ei le spun românilor budoș olah (fonetic), adică român împuțit, pentru că, pentru ei, românul era cel de la grajd, iar pentru maghiarii din România, cea mai gravă ofensă este bozgor – adică om fără țară.

Ei își vor țara înapoi. Nu au acceptat niciodată că tăranii care le munceau pământurile, au ajuns să-i conducă. Pe mine că cheamă Horea, știți de ce? Pentru că în Ardeal mai ales în zona Clujului, copiilor li s-au pus multă vreme nume care nu pot fi maghiarizate. Bărbații maghiari nu se căsătoresc niciodată cu femei românce. Ca să nu strice sângele, spun ei. Unguroaicele cu români, da, pentru că, pentru maghiari apartenența la etnie o dă mama.

Înțelegeți?

Când eram copii, orice competiție organizam, fie că era bătaie cu bulgări de zăpadă, fie că era meci de fotbal, se transforma mereu în România – Ungaria și nu din cauza noastră, că noi eram blegi și de treabă, ci pentru că ei se organizau, dacă era nevoie își chemau prieteni din alte cartiere, ca să fie numeric cât noi și să începem jocul. Și de multe ori, mai ales la bătaia cu bulgări de zăpadă, aveam ocazia să auzim strigăte ca Elore, adică Înainte, să vedem copii extrem de infierbântați care dansau de bucurie că au înfipt un bulgăre de zăpadă în capul unui copil român și eventual sângerează. NU era o simplă joacă cu bulgări și asta învățaseră de la părinți.

Pentru ei nu contează că 80% sunt români. Ei vor să fie iar unde erau înainte: să fie grofi, să fie stăpâni, pentru că ei au considerat dintotdeauna că asta sunt în fața românilor. Și vă întreb, dacă ați ajunge să fiți conduși de romi, pentru că vă depășesc numeric, cum ați reacționa?

Eu sper că frumos 🙂

Cei care au depus proiectul de lege pentru autonomia Ținutului Secuiesc, adoptat tacit la un moment dat, au spus că-l vor depune din nou și din nou, de câte ori va fi nevoie, până va fi adoptat.

Citiți și asta, este postarea unui maghiar cu suflet de român, dupa întâlnirea miniștrilor de externe din cele două țări

Eu am un suflet bun de român. Nu noi alergam sa fim numeric egali pentru România – Ungaria.

Cred că minoritățile trebuie să se bucure de toate drepturile și cred că maghiarii din România sunt la fel de români ca românii.

Dar mai știu ceva: că aici în sud nu se știu multe lucruri pe care țăranii români din Ardeal le știu. Ei își aduc aminte de suferințele de pe câmpurile grofilor, umilințele, execuțiile sumare, cum a fost cea de la Ip, deci românii din Ardeal știu un lucru: că maghiarii nu s-au împăcat și nu se vor împăca niciodată cu ideea că sunt minoritate în România. Într-o țară condusă de români, foștii lor slujitori. Mă cheamă Horea. La Cluj, toți maghiarii îmi spuneau Florea, pentru că nu le place numele. Asta e 🙂 Ghinion :)) Io’s moț din vârful dealului. Nesupus 🙂

 

Horea Mihai Bădău este Formator acreditat ANC; Lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București; Profesor-cercetător la Universitatea Sophia Antipolis din Nisa, Franța (titular al cursurilor de Comunicare în Rețelele Sociale la anul III Licență, Master 1 INFOCOM, Master 2 DISTIC, Master 2 EMIC, Master 2 CCOSI); Profesor-invitat la Universitatea Franche-Comte, Montbelliard, Franta, Master 2 Produits et Services Multimedia, Master clasa A+; Cercetător-principal la Laboratorul de cercetare Sic.Lab Mediteranee Nisa-Toulon; Autor al primelor manuale de Social Media și de Jurnalism Online (Tehnici de comunicare în Social Media, Ed. Polirom, 2011 și Manual de Jurnalism Online, Ed. Tritonic, 2015); Autor al primei Teorii Social Media prezentată și validată la cel de-al XIV-lea Congres Științific al Societății Franceze în Științele Comunicării și Informației. Teoria a fost publicată, în urma Congresului, într-un volum editat de SFSIC la Editura Harmattan, Paris, 2015; Autor al primei Carte Etice a Rețelelor Sociale publicată în cea mai prestigioasă revistă științifică franceză, în Științele Comunicarii: Revue Française des Sciences de l’Information et de la Communication; Jurnalist la Realitatea TV (editor si editor-coordonator), Radio France Internationale (realizator talk-show), Mediapro (Fondator și Redactor Șef la portalului Mediapro – www.apropo.ro); Fondator și președinte al Asociației Consumatorilor de Media care a militat timp de 10 ani pentru respectarea principiilor deontologice in presa romaneasca