De ce mor mai mulți oameni în țările bogate și mai puțini în țările sărace

De ce mor mai mulți oameni în țările bogate și mai puțini în țările sărace

Simplu, pentru că țările bogate au fost ținta migrațiilor în ultimii ani și există diversitate genetică, ceea ce permite celor patru genotipuri ale coronavirusului existente până acum să zburde și să facă ravagii. Sunt concluziile unui studiu realizat pe populația islandeză, extrem de omogenă genetic, unde s-au înregistrat doar 1785 cazuri și doar 10 decese, studiu citat de geneticianul spaniol  Juan José Tellería, profesor la Universitatea din Valladolid, Spania. Populația islandeză este omogenă genetic pentru că nu a primit prea mulți străini, nu au existat încrucișări genetice etc. Aceeași situație este și în țările din Est. Nu am fost asaltați de grupuri mari de persoane, de imigranți, cu alte coduri genetice. Pentru că nu suntem prea bogați, adică nu suntem atractivi. În plus am rămas societăți cu mentalități închise, tradiționaliste, după șocul comunismului. Deci la noi, ca în Islanda, circulă un singur genotip al virusului. Care determină simptome mai blânde. Cercetătorii de la universitatea spaniolă împreună cu cercetătorii de la DeCODE Genetics, compania lider mondial în domeniul studiilor genetice ale populațiilor, cu sediul principal în Islanda, au descoperit că cele patru genotipuri ale coronavirusului sunt responsabile pentru evoluția diferită a infecțiilor pe populații. Astfel, un genotip al virusului determină evoluții asimptomatice, altul este mai virulent și duce la complicații pulmonare. De aceea, în România rata mortalității este sub 5%, iar în Franța, de 15%. Noi nu știm cum este, pentru că ne-am obișnuit să trăim între noi, românii, să vedem pe stradă numai români, dar la Nisa, de exemplu, când te plimbi pe Promenade des Anglais, trec pe lângă tine toate națiile lumii: japonezi, congolezi, suedezi, englezi, americani, italieni, coreeni, marocani, algerieni etc etc etc. Toți într-un singur loc. Cam așa arată situația în țările dezvoltate, bogate. Acolo este un conglomerat de gene. Pentru că exact așa cum au făcut dragoste dacii și românii și s-a născut poporul român (asta e o glumă), așa acolo fac dragoste o mulțime de oameni, care aparțin unor populații genetice diferite, care întemeiază familii, iar rezultatul este o încrucișare de gene. Poporul francez nu mai e demult francez. În Franța este ceva normal să existe familii cu el de culoare, ea albă, copilul din cărucior de culoare. Să nu mai vorbim de părinți italieni și francezi, de părinți americani și francezi etc. Și în Statele Unite rata mortalității este foarte mare. Este țara construită de și din imigranți. Și conține o multitudine genetică ceea ce permite celor patru genotipuri să zburde în voie și să dezvolte forme diferite ale bolii. Nu este un singur virus care dă forme simptomatice grave și asimptomatice. Sunt mai multe genotipuri (adică mai multe forme pe care virusul le ia în contact cu structura genetică a gazdei) și fiecare genotip generează forme diferite ale bolii, mai grave sau mai ușoare. La noi, așa cum am scris încă din 19 aprilie, genotipul adaptat structurii genetice românești este mai blând. Și paradoxal, ceea ce ne-au ținut în urma marilor puteri, adică izolarea, sărăcia și tradiționalismul, acum ne salvează, în fața unui virus față de care se răspunde prin izolare.

Acest studiu este pe buzele tuturor acum în Europa și este prezentat ca o cheie a problemei coronavirusului. De ce? Pentru că studiul genotipurilor îți permite să afli de unde a venit virusul (din Wuhan etc) și ce forme ale bolii determină. Este un genotip virulent sau nu? Dacă determină mai mult forme asimptomatice sau forme ușoare, poți să relaxezi măsurile, dacă nu, nu. Pe populațiile din țara ta, ce genotipuri funcționează? Asta îți permite să faci planuri de viitor, pentru că știi cum vor evolua infecțiile. Un prim lucru important: infecțiile nu evolează la fel peste tot. În România încă nu a ajuns studiul. Îl aduc eu.

Horea Mihai Bădău este Formator acreditat ANC; Lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București; Profesor-cercetător la Universitatea Sophia Antipolis din Nisa, Franța (titular al cursurilor de Comunicare în Rețelele Sociale la anul III Licență, Master 1 INFOCOM, Master 2 DISTIC, Master 2 EMIC, Master 2 CCOSI); Profesor-invitat la Universitatea Franche-Comte, Montbelliard, Franta, Master 2 Produits et Services Multimedia, Master clasa A+; Cercetător-principal la Laboratorul de cercetare Sic.Lab Mediteranee Nisa-Toulon; Autor al primelor manuale de Social Media și de Jurnalism Online (Tehnici de comunicare în Social Media, Ed. Polirom, 2011 și Manual de Jurnalism Online, Ed. Tritonic, 2015); Autor al primei Teorii Social Media prezentată și validată la cel de-al XIV-lea Congres Științific al Societății Franceze în Științele Comunicării și Informației. Teoria a fost publicată, în urma Congresului, într-un volum editat de SFSIC la Editura Harmattan, Paris, 2015; Autor al primei Carte Etice a Rețelelor Sociale publicată în cea mai prestigioasă revistă științifică franceză, în Științele Comunicarii: Revue Française des Sciences de l’Information et de la Communication; Jurnalist la Realitatea TV (editor si editor-coordonator), Radio France Internationale (realizator talk-show), Mediapro (Fondator și Redactor Șef la portalului Mediapro – www.apropo.ro); Fondator și președinte al Asociației Consumatorilor de Media care a militat timp de 10 ani pentru respectarea principiilor deontologice in presa romaneasca