Despre mamele și tații care și-au lăsat copiii în România și au plecat

Despre mamele și tații care și-au lăsat copiii în România și au plecat

Cât de importanți sunt banii? Cât de importanți sunt banii acum, când nu poți fi cu cei dragi? Da, sunt multe persoane care au plecat la muncă în străinătate, pentru că nu mai avea ce să le ofere de mâncare copiilor, dacă rămâneau în țară. Asta s-a întâmplat acum 2-5-10 ani. Atunci au plecat pentru că nu aveau bani. Acum nu au mai rămas acolo pentru că nu mai au bani, ci pentru că a început să le placă. A început să le placă mai mult să trăiască și să muncească pe malul unei mări albastre unde e mereu cald sau într-un oraș civilizat, decât să stea la Vaslui cu băiatul sau cu fata. Să luăm două exemple:

La hotelul de la Nisa, unde mergeam de obicei, un hotel cu patroni algerieni, toate femeile de serviciu sunt românce. Și algerienii, musulmani, spun cu mândrie: femeile noastre nu spală veceuri, după alții. Corect, femeile musulmane nu fac asta, româncele da. Cam așa sunt privite. Și, printre cele 6 femei de serviciu, o absolventă de ASE, o femeie cu studii superioare. Am aflat pentru că mi-a spus că atunci când sunt plecat la facultate, îmi citește din cărți. I-am zis: mie nu-mi faceți curat în cameră, îmi fac singur. Veniți, citiți, faceți ce vreți, dar nu faceți curat. Și între noi s-a legat o prietenie. Mi-a spus că spală veceuri ca să poată să-și țină la facultate fata, că trebuie să aibă haine, să fie ca celelalte etc. Hm. În Franța toți studentii lucrează, se numesc jobs etudiant, 5 ore pe zi, cu salariul minim pe economie, incarcator-descarcator la Carrefour, chelnerita, etc pentru că părinții nu le dau bani și nu au acces la joburi conform pregătirii, decât după ce-și iau diploma. De aceea ei nici nu prea ies în oraș. În timpul săptămânii fug de la job la facultate si invers (unii încep jobul la ora 17-18, în funcție de când termină cursurile), iar în weekend fac revisions, adică învață. Bun, deci ea spăla veceuri, ca să-și țină fiica la ASE. Ok. Și a mai zis că spală veceuri 5 ani, apoi se întoarce în România. Pentru că în Franța, dacă lucrezi 5 ani, cu carte de muncă, ai pensie 500 de euro. După 5 ani, am regăsit-o la același hotel. Dar se schimbase, era aranjată, rujată, slăbise. Era cochetă. Nu se mai întorcea în România. Spăla veceuri și pentru niște oameni bogați, făcea 3.000 de euro pe lună. Și fata din România? Îi trimite lunar bani, mi-a zis senină, ca și cum dragostea se numără în bani. Și mi-a zis și suma. Sumă mare, multă iubire. Voi reveni asupra acestui subiect.

Al doilea exemplu: eram la Siena, unul dintre orașele de vis din Toscana, la un hotel. Turist. Plecat cu mașina din România. Femeia de serviciu, româncă. Era să spun, bineînțeles. Nu mai putea de fericire că eram români (eu și fosta mea prietenă). Că îi arătăm patronului că românii nu sunt numai de cea mai joasă condiție posibilă, ca sunt și profesori universitari etc. Și ne-a povestit: că ea, înainte a fost iubita moșneagului care ținea hotelul. Apoi el a murit și acum e iubita fiului, actualul patron. Care o duce la mare, e foarte încântată. Că o pune să curețe 8-14 camere pe zi nu mai contează. Copiii o tot cheamă să se întoarcă în România, dar nu vrea. De ce? E mai bine aici. Și copiii? Le trimit bani, spune și îmi spune suma. Iubire = bani. Ne-a făcut cunoștință cu patronul, care era atât de onorat că eram profesor universitar (la ei ierarhiile sunt invers, adică profesor universitar e cea mai înaltă poziție în societate), încât mi-a făcut cadou o sticlă de vin, cel mai bun vin pe care îl avea. I-am dat-o femeii, pentru că pe ea nu o băga în seamă. Ea spăla veceuri.

Și ultima întâmplare, bonus. Acum, în decembrie, când am venit de la Nisa, mi-am luat loc cu spațiu la picioare în avion, că am picioare lungi. Lângă mine, o gașcă de muncitori veseli. Să rezum dicuțiile că merită. Când a pornit avionul: ”băăăăă, ții minte când am plecat din România cu duba, tot așa făcea motorul la pornire…hahahah, acuma ne întoarcem cu avionul. Bă, ți-a făcut nevasta sarmale? Ți-a făcut clar, că la câți bani îi trimiți, îți face sarmale…Ne-am luat și noi loc cu spațiu la picioare, să stăm relaxați….” Și tot drumul dă-i și dă-i cu glume cu duba, cum au plecat ei acum câțiva ani înghesuiți în dubă, iar acum se întorc cu avionul, cu spațiu pentru picioare. Numai spațiul pentru picioare costa 20 de euro.

Despre asta e vorba. Au plecat de ceva vreme, și-au făcut un rost acolo, trimit bani acasă, unde mai vin de Sărbători. Acasă, unde se află cei dragi. Care primesc iubire, adică bani. Atât de mult au început cei rămași în țară să considere banii iubire, încât copiii lor, mici demult și mari acum, consideră la fel, că iubirea înseamnă bani. Și când încep o relație, asta așteaptă, bani, ce mașină ai, câți bani are, unde mă duce? Că asta au învățat de la părinții lor, care le-au spus: eu am plecat pentru tine, pentru ca te iubesc și pentru ca te iubesc, îți trimit bani. Când de fapt adevărul este: te-am făcut prea devreme, într-o perioadă în care nu știam că pot să plec la muncă, că dacă știam, puneam prezervativ, acum am grijă de tine, ce să fac, dar mie îmi place mai mult dincolo și stau dincolo pentru mine, îmi place mai mult dincolo decât lângă tine, copilul meu și ca să pansez asta, îți trimit bani, ca să pansez asta, adică ca să-mi pansez conștiința, banii înseamnă iubire, puiule. Și atunci, în România s-a deschis un nou tip de curs valutar, unde iubirea se convertește în bani: câți bani cheltuiești cu mine, ca să-mi dau seama cât de mult mă iubești? Cumperi flori scumpe, mă iubești mult, mă duci în vacanțe exotice, ce mult mă iubești, ia să vedem cursul valutar, o excursie în Dubai, la cursul zilei, înseamna iubire de la pământ la lună. Unde mă duci în city break? La Slatinaaaaa? Nu mă iubești deloc. Și merge la Western, unde vine iubirea. De o parte, la Western, se primește iubire, în cealaltă parte, la Western, altcineva oftează mulțumit că s-a achitat de datorie și merge să ia în brațe cealaltă viață, pentru el, pentru ea. Bineînțeles că există și excepții, iar toți cei care citesc articol sunt excepții. Că pe mine nu mă citește oricine. Dar ia uitați-vă pe TikTok, unde publicul este preponderent rural. Adică din zonele de unde au plecat cei mai mulți din țară. Și o să vedeți că iubirea crește în ritmuri de bancomat. Că iubirea înseamnă ritmuri de bancomat.

Iar eu vă întreb acum, în prag de Paști, că tot a venit coronavirusul și ne-a trezit de pe multe drumuri greșite. A meritat? V-ați trezit? Acolo unde sunteți, într-o țară străină sau în carantină? V-ați dat seama că fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n țara mea? Că fără familie, aceea adevărata, sânge din sângele tău, nimic nu contează? Că și o bucată de pâine neagră, dacă o împarți cu soția și copilul, are gust de pâine caldă, rumenită și albă?

Dacă nu v-ați dat seama, vor mai veni experiențe și veți învăța. Banii nu aduc fericirea. Nici măcar nu o întrețin. Banii aduc fericirea cred cei din societăți înapoiate. În Franța, exact ca românii, se comportă africanii. Cum e acum, de Paști, fără copilul tău aproape? A meritat? Merită?

Horea Mihai Bădău este Formator acreditat ANC; Lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București; Profesor-cercetător la Universitatea Sophia Antipolis din Nisa, Franța (titular al cursurilor de Comunicare în Rețelele Sociale la anul III Licență, Master 1 INFOCOM, Master 2 DISTIC, Master 2 EMIC, Master 2 CCOSI); Profesor-invitat la Universitatea Franche-Comte, Montbelliard, Franta, Master 2 Produits et Services Multimedia, Master clasa A+; Cercetător-principal la Laboratorul de cercetare Sic.Lab Mediteranee Nisa-Toulon; Autor al primelor manuale de Social Media și de Jurnalism Online (Tehnici de comunicare în Social Media, Ed. Polirom, 2011 și Manual de Jurnalism Online, Ed. Tritonic, 2015); Autor al primei Teorii Social Media prezentată și validată la cel de-al XIV-lea Congres Științific al Societății Franceze în Științele Comunicării și Informației. Teoria a fost publicată, în urma Congresului, într-un volum editat de SFSIC la Editura Harmattan, Paris, 2015; Autor al primei Carte Etice a Rețelelor Sociale publicată în cea mai prestigioasă revistă științifică franceză, în Științele Comunicarii: Revue Française des Sciences de l’Information et de la Communication; Jurnalist la Realitatea TV (editor si editor-coordonator), Radio France Internationale (realizator talk-show), Mediapro (Fondator și Redactor Șef la portalului Mediapro – www.apropo.ro); Fondator și președinte al Asociației Consumatorilor de Media care a militat timp de 10 ani pentru respectarea principiilor deontologice in presa romaneasca