Ce va urma

Ce va urma

Salariile vor scădea (deja scad) și prețurile vor crește. Deja cresc. Un kilogram de mandarine s-a scumpit cu un leu la comerciantul de cartier. Spune că nu găsește mai ieftin la depozit. Salariile au început să scadă pe piața liberă, vor scădea peste tot. Vor crește prețurile și vor scădea salariile. Va scădea calitatea vieții. Vom trăi mult mai prost ca înainte.

Se schimbă o paradigmă importantă în comportamentul consumatorului: oamenii nu vor mai căuta produse, produsele vor căuta oamenii. Așa cum rețelele sociale i-au făcut pe oameni să nu mai aibă comportament proactiv în relația cu informația, să nu mai tasteze adrese în browser, ci să aștepte să le vină în newsfeed informații relevante, oamenii nu vor mai căuta produse. Vor sta acasă, iar producătorii și distribuitorii se vor bate la ușile lor, ca să le aducă produsele sub nas, exact așa cum acum producătorii de informații se bat, ca să le afișeze știri în newsfeed. Cei care se vor adapta la acest tip de comportament al consumatorului, vor trăi, cei care nu, vor muri. Această bătălie va însemna și derapaje. Așa cum în presă, schimbarea comportamentului de consum informațional a dus la tabloidizare, clickbait și știri false. Nu vei mai știi dacă cel care i-a învins pe ceilalți și îți bate la ușă, îți oferă un produs care ți-e de folos sau unul care-ți speculează emoțiile și atât.

Pentru că emoțiile profunde pe care le trăim acum, nu vor mai pleca niciodată (și nu e vorba numai de frica de îmbolnăvire, e vorba și de frica celor care au fost bolnavi, de frica celor care au pierdut pe cineva…). După o sperietură groaznică, îți revii. Dar nu de tot. Decât dacă faci terapie. Câți vor face terapie după acest episod? Puțini. Deci mulți vor rămâne cu traume. Care, ca niște răni nevindecate corect, se vor deschide imediat, la orice apăsare. Și de asta vor profita toți cei care vor atenția, banii și voturile noastre. Comunicarea publică va fi preponderent emoțională, iar fricile oamenilor exploatate. Pentru că oamenilor le va fi, mult timp de acum înainte, frică. Din frică nu ieși atât de ușor cum ai intrat. Iar patologiile sunt complexe. Veți vedea asta mai târziu. Prima oară, în noiembrie, când va reveni virusul.

Vom deveni individualiști și se va strânge relația cu dispozitivul. Căsătoria cu telefonul mobil nu va avea loc peste 20 de ani, cum preziceam eu, ci peste 10. Fuziunea ordinatorului cu creierul nu va avea loc peste 10 ani, ci peste 3. Va fi accelerată tot de frică. Câți dintre cei care mă citesc acum iau deja pastile ca să se liniștească și să doarmă? Cipul implantat în cap va fi o pastilă care va liniști. Va fi un leac al fricii, fără de care viața va fi de neimaginat. Asistentul personal. Care ne păzește. Și nu are viruși. Frica de viruși va grăbi relația exclusivă cu telefonul, cu dispozitivul, cu asistentul personal. Acum toți au fugit acasă, la familie, famiiile s-au strâns. Este un reflex ancestral, uman. Dar când vei descoperi că cel care a venit acasă te-a îmbolnăvit? Dacă vei muri din cauza lui? Frica va sparge tipare comportamentale care conțin umanitatea noastră., esența noastră umană. Strângerea familiei în jurul mesei va deveni amenințare. Telefonul poate fi dezinfectat și este de încredere. Celălalt, nu.

Vor avea de câștigat în următoarea perioadă, cei care vor promova solidaritatea. Dacă vor exista. Ei vor fi salvatorii umanității. Pentru că, din ce în ce mai mult, în următoarea perioadă, constrânși de izolare, vom fi invitați să uităm să mai fim umani. Să ne ne apropiem din ce în ce mai mult de dispozitiv, fie că este telefon, laptop, Facebook, Instagram, TikTok etc. Dacă stai mult cu o pisică, pisica se umanizează, începe să aibă comportament uman. Dacă stai mult cu dispozitivul, fără oameni în jur (atenție, conturile din rețelele sociale nu sunt oameni), vei începe să te dispozitivezi. Vrei să știi ce înseamnă asta? Ceva ce nu ți-ar plăcea să știi acum. Deci nu-ți voi spune.

Și când se va termina totul, deși s-ar putea să nu se termine cu adevărat niciodată și vei fi invitat să te întorci la viața reală, o vei face? Unii s-ar putea să găsească mult mai comodă munca de acasă. Să se obișnuiască așa. Nu citiți asta cu scepticism. Sunteți dupa 10 zile de stat acasă. Vom sta 60-70. Te obișnuiești cu răul.  Obisnuința devine a doua natură. Vorbe din bătrâni. După ce vei sta acasă, vei lucra de acasă, te vei obișnui să-ți vină totul pe canapea, vei mai vrea să te întorci la trezit la 8 dimineața luni și plecat la serviciu, 30-40 de minute pe drum, să mergi la școală și să stai în clasă unde nu ai voie cu telefon? NU răspunde acum. Ești la începutul perioadei de izolare. Recitește peste 50 de zile.

Datorită sau din cauza faptului că oamenii se vor obișnui să mănânce acasă, să lucreze de acasă, să învețe de acasă, multe business-uri se vor schimba radical. Clădirile de birouri care se ridică acum în București, se ridică pe degeaba. Mai are rost să chemi lumea la birou? De ce, ca să stea în fața unui calculator, așa cum stă și acasă, ca să faci un meeting într-o sală, după ce în ultimele 2 luni, ai făcut meeting pe Skype, Google Meet sau Zoom? Vei mai putea să aduci lumea la restaurant (coronavirusul va face ravagii și în noiembrie)? Vei mai putea să ții studenții 8 ore la școală sau vor vrea înapoi, la cursurile și seminarele online? Vom vedea.

Viitorul ne va da răspunsurile.

Eu cred că vor câștiga cei care vor rămâne solidari, cei care vor rămâne umani, cei care vor continua să iubească partenerul bolnav. Într-o lume în care oamenii vor semăna din ce în ce mai mult cu telefoanele. Și telefoanele cu oamenii. O lume în care telefoanele nu se îmbolnăvesc. 

Horea Mihai Bădău este Formator acreditat ANC; Lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București; Profesor-cercetător la Universitatea Sophia Antipolis din Nisa, Franța (titular al cursurilor de Comunicare în Rețelele Sociale la anul III Licență, Master 1 INFOCOM, Master 2 DISTIC, Master 2 EMIC, Master 2 CCOSI); Profesor-invitat la Universitatea Franche-Comte, Montbelliard, Franta, Master 2 Produits et Services Multimedia, Master clasa A+; Cercetător-principal la Laboratorul de cercetare Sic.Lab Mediteranee Nisa-Toulon; Autor al primelor manuale de Social Media și de Jurnalism Online (Tehnici de comunicare în Social Media, Ed. Polirom, 2011 și Manual de Jurnalism Online, Ed. Tritonic, 2015); Autor al primei Teorii Social Media prezentată și validată la cel de-al XIV-lea Congres Științific al Societății Franceze în Științele Comunicării și Informației. Teoria a fost publicată, în urma Congresului, într-un volum editat de SFSIC la Editura Harmattan, Paris, 2015; Autor al primei Carte Etice a Rețelelor Sociale publicată în cea mai prestigioasă revistă științifică franceză, în Științele Comunicarii: Revue Française des Sciences de l’Information et de la Communication; Jurnalist la Realitatea TV (editor si editor-coordonator), Radio France Internationale (realizator talk-show), Mediapro (Fondator și Redactor Șef la portalului Mediapro – www.apropo.ro); Fondator și președinte al Asociației Consumatorilor de Media care a militat timp de 10 ani pentru respectarea principiilor deontologice in presa romaneasca