Ghid practic de supraviețuire în vremea coronavirusului

Ghid practic de supraviețuire în vremea coronavirusului
  1. Păstrează-ți sănătatea mentală: citește postările scrise pe un ton calm, nu da atenție celorlalte. Lumea spune și scrie multe la emoție, dar nu sunt emoțiile tale și, în general, sunt deșeuri. Nu deveni coș de gunoi emoțional, că tot tu trebuie să te cureți.
  2. Nu concentra toate eforturile și gândurile pe coronavirus. Ziua trebuie să fie ca o pizza, cu o felie din fiecare activitate: uită-te la un film, ieși la o plimbare de 30 de minute în locuri care nu sunt aglomerate (medicii francezi spun că nu iei virusul dacă treci pe lângă un purtător pe stradă), încearcă să faci câte puțin din lucrurile pe care le făceai înainte. Altfel creierul se va supraîncălzi și îți va da error, error.
  3. Îngroș cuvântul plimbare: vom intra la un moment-dat în carantină, deci bucură-te că poți să faci asta acum, înainte de a fi nevoie să stai mare parte din timp acasă.
  4. Vei sta mare parte din timp acasă. Ce bine că există rețele sociale! Youpie! Identifică sau creează un grup de prieteni cu care să rămâi în contact. O vorbă bună, un sfat, o informație, vor conta foarte mult. Solidaritatea va face perioada suportabilă.
  5. Nu fugi, nu lua decizii sub imperiul emoțiilor. Bucureștiul va intra în carantină la un moment-dat. Nu e o idee bună să fugi niciunde. Virusul va veni și acolo. E bine să fii unde locuiești și e mai bine să fii într-un oraș unde există spital și terapie intensivă, decât să stai două săptămâni la țară relaxat că nu sunt viruși și apoi panicat că au venit. Virușii. Dar nu vine salvarea.
  6. Fă-ți un plan alimentar, cu ce vei mânca sau cu ce mănânci de obicei, identifică sursele de hrană și urmărește în ce stadiu sunt. Experiențele altor țări arată că magazinele alimentare și farmaciile rămân deschise. Nu s-a plâns nimeni de foame în carantină, s-au plâns de alte lucruri. Dacă urmărești mereu știrile, vei putea să prevezi ceea ce se întâmplă cu câteva zile înainte: de aceea e bine să ai un cerc de prieteni, să urmărești persoane care se informează etc. Așa cum ai aflat cu câteva zile înainte că se vor închide școlile și universitățile, vei afla cu câteva zile dacă se vor închide (foarte puțin probabil) sursele de alimente și vei putea să acționezi în consecință. Promit să urmăresc și eu situația și să livrez informații pe contul meu de FB (eu sunt un om atent la ce mănânc 🙂 )
  7. Continuă să produci și să cheltuiești. Fie că este vorba de producție intelectuală (eu voi continua cursurile prin live-uri pe Facebook, în grupurile studenților), fie că este vorba de jobul tău și să cheltuiești, pentru că unul dintre cele mai grave efecte ale epidemiei de coronavirus este gâtuirea economiei. Va trece. Ce ne va aștepta după? O criză mai mare decât cea care ne-a făcut să pierdem 25% din salarii? Dacă ne oprim din produs și cheltuit, da.
  8. Ajută-i cât poți de mult pe cei din jur. România nu a mai trecut printr-o încercare atât de grea după război. Poate doar cutremurul din 1977 să fie un reper. Va fi o încercare grea. În care trebuie să ne regăsim pe noi, oamenii. NU pe noi, fiarele. Pentru că va trece. Peste două luni vom scrie la timpul trecut despre asta. Și vom avea vaccin. Dar peste 2 luni vom fi tot noi cu noi, într-o societate în care ne va plăcea să trăim, a oamenilor, nu a fiarelor.
  9. Și, închei: opinia mea de neofit este că acest virus, creat în laborator (nu se știe cum a apărut în China, nu se știe cum a apărut în Italia, nu se știe cum a apărut în Bulgaria) are menirea de a ne îndepărta unii de alții, de a pune granițe, de a ne rupe, de a ne izola. Singur ești vulnerabil. Împreună suntem puternici. Cei care au creat și lansat acest virus (nu cred că este vorba de un stat, ci de o grupare -în niciun caz nu este vorba de Statele Unite, ci mai degrabă de cei care-i acuză, pentru că mereu hoțul strigă hoțul) urmăresc readucerea lumii  în formele geopolitice ale începutului de secol. Vor dispariția globalizării, dezmembrarea UE, reîntoarcerea în granițele naționale și baricadarea acolo, ca urmare a fricii. Pentru că, încă o dată, cei singuri sunt vulnerabili. Deci să rămânem împreună. Să nu ne pierdem fraternitatea, încrederea în celălalt. Și, oricine este bolnav, să rămânem fraterni. Să nu plecăm din turmă. Pentru că, pe undeva, prin desișuri, pândesc fiarele care-i vânează mult mai ușor pe cei rupți de turmă (și nu m-am gândit la oi, ci la ceva animale mândre, cu coarne ascuțite, care pot respinge orice fel de atacuri 🙂 ).
  10. Dacă vor fi strigăte de ajutor, să răspundem. Eu voi răspunde.

 

Horea Mihai Bădău este Formator acreditat ANC; Lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București; Profesor-cercetător la Universitatea Sophia Antipolis din Nisa, Franța (titular al cursurilor de Comunicare în Rețelele Sociale la anul III Licență, Master 1 INFOCOM, Master 2 DISTIC, Master 2 EMIC, Master 2 CCOSI); Profesor-invitat la Universitatea Franche-Comte, Montbelliard, Franta, Master 2 Produits et Services Multimedia, Master clasa A+; Cercetător-principal la Laboratorul de cercetare Sic.Lab Mediteranee Nisa-Toulon; Autor al primelor manuale de Social Media și de Jurnalism Online (Tehnici de comunicare în Social Media, Ed. Polirom, 2011 și Manual de Jurnalism Online, Ed. Tritonic, 2015); Autor al primei Teorii Social Media prezentată și validată la cel de-al XIV-lea Congres Științific al Societății Franceze în Științele Comunicării și Informației. Teoria a fost publicată, în urma Congresului, într-un volum editat de SFSIC la Editura Harmattan, Paris, 2015; Autor al primei Carte Etice a Rețelelor Sociale publicată în cea mai prestigioasă revistă științifică franceză, în Științele Comunicarii: Revue Française des Sciences de l’Information et de la Communication; Jurnalist la Realitatea TV (editor si editor-coordonator), Radio France Internationale (realizator talk-show), Mediapro (Fondator și Redactor Șef la portalului Mediapro – www.apropo.ro); Fondator și președinte al Asociației Consumatorilor de Media care a militat timp de 10 ani pentru respectarea principiilor deontologice in presa romaneasca