Ce însemnă să fii o tânără fată de succes pe TikTok (valori identitare de succes în rețea)

Am scris tânără fată, pentru că multe dintre persoanele de pe TikTok au sub 16 ani, ceea ce înseamnă că nici nu au dreptul legal de a avea un cont în rețea.

Să fii o tânără fată de succes pe TikTok înseamnă să consumi cât mai mulți bani. De la bărbați. Acesta este mesajul principal care determină valoarea brandului: să reușești să storci bani de la câți mai mulți bărbați. Cum ? Prin expunerea în rețea în diverse ipostaze care ar putea atrage respectivii posesori de bani (am scris de mai multe ori că Instagram și Facebook sunt spații de vânzare ale sinelui – TikTok duce aceste noțiuni la un alt nivel. În jos) Am folosit cuvântul ”stors”, pentru că modul de operare descris de protagonistele de succes din rețea este: seducerea unui bărbat pentru a face rost de cât mai mulți bani, apoi când respectivul nu mai are sau nu dorește să mai ofere bani, se trece la următorul. Cele care reușesc să obțină cei mai mulți bani de la câți mai mulți bărbați, sunt fetele de succes. Bărbații sunt reprezentați ca niște fructe puse în storcător și aruncate la gunoi după ce nu mai au suc (adică bani) și au rămas doar coaja, (adică piele și os). Însurați sau nu, nu contează. Bărbatul însurat este descris de o elevă de liceu de pe TikTok așa: “ai vrea să nu fie păzită casa cu bani”? Casa cu bani este el, paznicul, soția. O soție descrie următoarea situație pe TikTok: ”am pus poze cu soțul meu și mi-a scris o puștoaică de 14 ani: de ce-mi furi iubitul”? Și, încheie, respectiva soție: “Joac-o p’asta, prenumele ei (nu-l voi trece aici)”. Important de precizat că multe dintre persoanele de succes de pe TikTok sunt din mediul rural, ceea ce a determinat formarea unui mesaj comunitar unitar și adversativ fată de orășeni “noi, cei de la țară, versus cei de la oraș”, cu expresiile ”noi cei de la țară sunt cei care muncim”, unele eleve apar în ipostaze în care taie lemne etc, cu mesaj principal “noi, cei de la țară avem mâinile bătătorite de la muncă, orășenii de la altceva” (am nuanțat al doilea termen, care era vulgar). Vulgaritatea este o constantă pe TikTok. Mesajele de succes conțin aproape obligatoriu o referire vulgară, unele persoane, pentru a obține finanțare din partea masculină a societății trec la oferte directe, de tipul “organul meu genital (denumit vulgar, din nou am nuanțat eu) costă, nu este gratuit”.  Locul în care se află este indicat gestual, ceea ce sporește brutal gradul șocant deja de vulgaritate al mesajului. Mesajele sunt șocante, prin vulgaritate și brutalitatea exprimării (de cele mai multe ori reiau versuri din manele) și sunt repetate, copiate, în cadrul unui fenomen mimetic care se transformă în competiția cine este mai vulgară în exprimare. Prin comparație, versurile trupei Paraziții par niște poezii romantice. Dacă urmărești astfel de mesaje, ai impresia că mediul rural s-a transformat într-o lume cu totul diferită de cea idilică a satului românesc, mai exact că pajiștile și ulițele satelor s-au transformat în mlaștini urăt mirositoare și periculoase, iar Dincă chiar a plătit 50 de lei, așa cum spunea, pentru serviciile sexuale ale unor eleve (pe TikTok există mesaje precise cu Dincă, cu fete care stau pe marginea drumului la vânzare și glumesc “vezi că te ia Dincă”). Un tip  de mentalitate care nu transpare nici în media tradițională (ca și cum nici măcar nu ar exista), nici pe Instagram, nici pe Facebook și nu stârnește nicio reacție de revoltă, ceea ce este extrem de îngrijorător! Pentru că fără nicio luare de atitudine, acest fenomen se va amplifica (așa cum se amplifică și multiplică pe Facebook conturile bărbaților care adaugă la prenume cuvântul ”bombardier”, ca și cum ar fi un titlul de glorie).

Precizare: cele scrise mai sus surprind valorile identitare generale din TikTok. Există și cazuri particulare, de influențatoare non-vulgare, care au câștigat influență prin redarea amuzantă (mimică, gestică etc) a unor fragmente muzicale populare etc sau prin redarea pur și simplu a unor momente amuzante sau a unor emoții. Dar o trecere în revistă a persoanelor cu cei mai mulți urmăritori pe TikTok relevă mentalitatea majoritară descrisă în acest articol. Care, rezumată, arată astfel: succesul înseamnă să storci bani de la bărbați, să-i păcălești cu farmecele tale și să le iei banii, asta înseamnă să fii o fată deșteaptă și descurcăreață în ziua de azi. Cu cât păcălești mai mulți bărbați și le iei banii, cu atât crește valoarea ta, implicit stima de sine. Dacă reușești să seduci și să storci financiar un bărbat însurat, ai un grad superior valoric, pentru că ai trecut și de pază. Și această mentalitate este valabilă, atenție, în rândul multor eleve de liceu, așa cum am spus, din mediul rural (dar nu numai).

Mi se pare îngrijorător faptul că acest fenomen nu este descris deloc nici în mass-media, nici în alte spații publice (am văzut câteva postări timide pe Facebook, dar atât), deci lumea se poartă ca și cum nu ar exista, nu ar reprezenta o problemă (poate pentru că unii profită). Deci va prolifera!

Așa că am scris acest articol care se dorește a fi un semnal de alarmă. Pentru că ceea ce se întâmplă acolo, printre elevi (și nu ar trebui să se întâmple!!), poate deveni mentalitate la nivel de societate (se transmite rapid și poate deveni standard societal) În timp ce suntem atenți la virusul ucigaș, ceva foarte urât coclește într-un loc în care noi nu ne uităm. Dar coclește și crește.

Horea Mihai Bădău este Formator acreditat ANC; Lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București; Profesor-cercetător la Universitatea Sophia Antipolis din Nisa, Franța (titular al cursurilor de Comunicare în Rețelele Sociale la anul III Licență, Master 1 INFOCOM, Master 2 DISTIC, Master 2 EMIC, Master 2 CCOSI); Profesor-invitat la Universitatea Franche-Comte, Montbelliard, Franta, Master 2 Produits et Services Multimedia, Master clasa A+; Cercetător-principal la Laboratorul de cercetare Sic.Lab Mediteranee Nisa-Toulon; Autor al primelor manuale de Social Media și de Jurnalism Online (Tehnici de comunicare în Social Media, Ed. Polirom, 2011 și Manual de Jurnalism Online, Ed. Tritonic, 2015); Autor al primei Teorii Social Media prezentată și validată la cel de-al XIV-lea Congres Științific al Societății Franceze în Științele Comunicării și Informației. Teoria a fost publicată, în urma Congresului, într-un volum editat de SFSIC la Editura Harmattan, Paris, 2015; Autor al primei Carte Etice a Rețelelor Sociale publicată în cea mai prestigioasă revistă științifică franceză, în Științele Comunicarii: Revue Française des Sciences de l’Information et de la Communication; Jurnalist la Realitatea TV (editor si editor-coordonator), Radio France Internationale (realizator talk-show), Mediapro (Fondator și Redactor Șef la portalului Mediapro – www.apropo.ro); Fondator și președinte al Asociației Consumatorilor de Media care a militat timp de 10 ani pentru respectarea principiilor deontologice in presa romaneasca