Menu Close

Doliul, un demers psihic necesar

De ce avem sentimente negative trenante, cum ar fi tristețea trenantă etc?

Dintr-un singur motiv: nu am ținut doliul la momentul necesar.

După o despărțire trebuie ținut doliu. Trauma trebuie să se consume și să se închidă. Dacă nu o lași să se închidă, ea va reveni la suprafață atunci când ți-e lumea mai dragă. Te va lovi exact când nu te aștepți. Ca o fractură pentru care nu ai ținut piciorul în ghips. Te va chinui mult mai mult mai târziu.

După orice experiență traumatizantă trebuie ținut doliu. Nu trebuie începută o nouă experiență, asemănătoare. Cui pe cui nu se scoate 🙂 Pe moment, te vei simți mai bine – și dacă arunci ghipsul te vei simți puțin mai bine pe moment.

Doliul cere putere, cere voință. Dacă ți s-a făcut rău de la o prăjitură apetisantă, trebuie voință ca să nu te arunci pe următoarea la prima ocazie. Ca să dai timp sistemului digestiv să-și revină.

Dacă viața ta e plină de durere și de sentimente negative, nu ai ținut doliu la timp. Nu e târziu să-l ții nici acum. Spre închiderea rănii și vindecare.

4 Comments

  1. Cristina Medici

    Doliul este un demers vital, probabil din acest motiv nu a trebuit vreodata sa ma chinuiesc sa il tin. A venit natural. Cand se termina, se termina/moare.
    Complimente!

  2. Cristina Medici

    Complimente pentru minunata piesa Emir Kusturica si Goran Bregović: Ederlezi- Times of gypsies
    Doliul este un demers vital, probabil din acest motiv nu a trebuit vreodata sa ma chinuiesc sa il tin. A venit natural. Cand orice se termina, se termina/moare.Si murim si noi putin de fiecare data…ca dupa aceea sa renastem si mai buni, mai evoluati, mai tari precum phoenix!
    Complimente din nou!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support