De ce avem sentimente negative trenante, cum ar fi tristețea trenantă etc?

Dintr-un singur motiv: nu am ținut doliul la momentul necesar.

După o despărțire trebuie ținut doliu. Trauma trebuie să se consume și să se închidă. Dacă nu o lași să se închidă, ea va reveni la suprafață atunci când ți-e lumea mai dragă. Te va lovi exact când nu te aștepți. Ca o fractură pentru care nu ai ținut piciorul în ghips. Te va chinui mult mai mult mai târziu.

După orice experiență traumatizantă trebuie ținut doliu. Nu trebuie începută o nouă experiență, asemănătoare. Cui pe cui nu se scoate 🙂 Pe moment, te vei simți mai bine – și dacă arunci ghipsul te vei simți puțin mai bine pe moment.

Doliul cere putere, cere voință. Dacă ți s-a făcut rău de la o prăjitură apetisantă, trebuie voință ca să nu te arunci pe următoarea la prima ocazie. Ca să dai timp sistemului digestiv să-și revină.

Dacă viața ta e plină de durere și de sentimente negative, nu ai ținut doliu la timp. Nu e târziu să-l ții nici acum. Spre închiderea rănii și vindecare.