Ce este Web 3.0

“11. Web 3.0

[…]  Web 3.0 este Web-ul individual, în care platformele înțeleg lumea în care trăim, ne ghicesc dorințele, chiar înainte să le exprimăm, pentru a ne oferi tot ceea ce ne interesează și pentru a ne rezolva toate problemele noastre, fără ca noi să facem nimic. Cum ? Simplu : ne urmăresc toate acțiunile online și ne construiesc un profil de acțiune predictibil.

11.1. Web 3.0 pe Google

Deja Google a făcut primul pas spre Web 3.0. Dacă tastezi cuvântul Paris, acum pe Google, platforma “gândeste” singură și semantizează cuvântul Paris astfel: “Paris este un oraș, care la rândul lui, este capitala Franței”. Și îți afișează în partea dreaptă, pe lângă un director de linkuri despre capitala Franței, o pagină cu informații despre Paris: locuitori, etc din Wikipedia și fotografii cu elementul căutat plus vremea din acel loc. Acesta este începutul Web-ului 3.0. Google gândește în locul tău și semantizează lumea, adică spune: știu că tu cauți orașul Paris, iar eu vin să te ajut. Dar tu poate ai căutat eroul Paris din Troia, care nu este nici oraș, nici capitala Franței. Mai este de lucru la Web 3.0… În prezent, motorul de căutare nu poate înțelege tot ceea ce caută utilizatorul și nu poate judeca dacă paginile afișate sunt relevante, însă Google Web 3.0, care este acum în beta, va interpreta contextul căutării cu ajutorul unor sisteme complexe de calcul, soft-uri speciale, care măsoară preferințele utilizatorului, pentru a-i da informația specifică nevoilor lui.

Peste un an, Google va fi capabil să îți ofere rezultate din ce în ce mai complexe, va deveni un adevărat asistent personal sau secretară a ta, îți va crea un profil personalizat și îți va oferi exact informațiile pe care ți le dorești, pentru că te va urmări tot timpul și va folosi informațiile despre tine ca să te cunoască. Astfel, atunci când vei tasta Paris, va ști dacă te referi la un erou din mitologie sau la un oraș. De exemplu, dacă te vei uita pe diverse site-uri de călătorii, ca să-ți planifici o călătorie la Paris, Google te va urmări și când vei deschide pagina de Google Web 3.0,  îți va afișa un mash-up de aplicații, adică o înlănțuire de aplicații, care te va ghida spre ținta dorită, mai exact Google îți va spune: știu că vrei să mergi la Paris și iată ce trebuie să faci ca să ajungi acolo – îți propun o rezervare la un hotel, cu camere cu petale de trandafiri pe pat, pentru că știu că ești o persoană romantică, îți propun și o rezervare pentru acest bilet la compania aeriană care știm că îți place, ai un bilet low cost, du-te să-l ridici acum – se va activa Google Maps (de aceea am zis de mash-up), iar Google îți va spune: ești în locația cutare, uite pe unde trebuie să o iei, ca să mergi acum să îți ridici biletul și platforma va continua să te asiste: îți va spune cum poți să faci rost de bani pentru vacanță etc. Toate aceste informații vor fi personalizate, special pentru tine. Deci Google va acționa ca un asistent personal și îți va face propuneri, fie de conținut (știri, etc), fie de petrecere a timpului liber (vacanțe), de locuri în care să iei masa etc, vei primi mereu propuneri care să vină în întâmpinarea așteptărilor tale.

Un alt exemplu: Când vei scrie cuvântul „film la cinema”, pe Google, filmele cărora le-ai dat „share” sau „like” vor fi analizate și în funcție de filmele care rulează la cinematografe, se va face un mashup între cele 2, adică platforma îți va face propuneri de filme și te va întreba la care dorești să-ți facă rezervare. Acest tip de notificări le vei primi înainte de începerea filmului, în funcție de locul în care te afli, de posibilitățile de deplasare, de ziua săptămânii. Platforma va știi ca lucrezi marțea, deci nu te va întreba în acea zi, dacă vrei să mergi la cinematograf. Te va întreba, în schimb, dacă nu dorești să inviți la film prieteni, din rețelele sociale, care au gusturi comune și cu care ai interacționat cel mai mult în ultima perioadă, pe subiecte cinefile.

Până când motorul de căutare Google va acționa exact ca un asistent personal (există deja Google Beta în acest sens). Google a lansat deja o aplicație Google Now, care funcționează ca un asistent personal inteligent. Este disponibilă în aplicațiile pe telefon Google Search pentru android și iOS, precum și în browser-ul web Google Chrome. Google Now folosește o interfață de utilizator cu un limbaj natural pentru a-ți răspunde la întrebări, pentru a face recomandări sau pentru a efectua diverse acțiuni prin delegarea cerințelor către un set de servicii web. Google Now oferă în mod proactiv informații utilizatorilor și le ghicește dorințele înainte ca aceștia să le exprime, pe baza obiceiurilor lor de căutare.

Faptul că vom primi informații personalizate, astfel, va accentua alienarea indivizilor. În Web 2.0 eram toți sociali, pentru că accentul era pus pe relațiile dintre indivizi. În Web 3.0, accentul este pus pe individ și atât. Faptul că fiecare primește asistență personalizată care să corespundă așteptărilor sale, pentru că are un profil unic, bazat pe istoricul căutărilor pe net, înseamnă un singur lucru : dacă doi utilizatori introduc aceleași cuvinte cheie într-un motor de căutare, vor primi rezultate diferite, bazate pe profilele individuale, pentru o experiență de browsing unică pentru fiecare în parte.

Dacă tu vrei să mergi la Paris si ești o persoană romantică, pentru că așa ți-a făcut Google portretul pe baza căutărilor de pe net, dar partenerul sau partenera iubește transmisiile sportive, ție Google îți va propune o cameră într-un hotel cu trandafiri pe pat iar lui sau ei, o cameră într-o pensiune lângă un stadion de fotbal. De asemenea, întrucât asistentul personal îți va îndeplini absolut toate dorințele, chiar înainte să le formulezi, unii vor înlocui partenerul sau partenera cu asistentul personal. Într-un film de prezentare Web 3.0, el renunță la prietenă, pentru că….nu mai are nevoie de ea. Ați văzut filmul Her? Trebuie să-l vedeți. Asistentul personal te va ajuta așa de mult : ți se va face foame, îți va aduce mâncarea de la restaurantul preferat, vei vrea să scapi de un ambuteiaj, te va duce pe o ruta ocolitoare, încât nu vom mai putea trăi fără el. La fel cum acum nu mai putem pleca la drumuri lungi fără GPS. Nu ne deranjează că ne conduce, nu ne deranjează că ne-a răpit libertatea de a trăi aventuros și de a face alegeri pentru că…e comod și ne duce pe drumul cel mai scurt sau cel mai convenabil. Așa cum anul acesta m-a întrebat un student din anul întâi, cum se descurcau jurnaliștii înainte, când nu exista Google, așa ne vom întreba și noi, peste câțiva ani, cum ne descurcam înainte de a exista asistentul personal.

Cum va ști Google – asistentul personal exact ce îți dorești? Te va urmări, iar acțiunile tale online te vor face predictibil. Platformele te urmăresc și acum: în momentul în care deschizi un cont pe Facebook, când intri pe Google etc, toate aceste platforme îți bagă în calculator cookies (adică mici softuri care se instalează automat în calculator și urmăresc pas cu pas tot ce faci). Practic browserul pe care-l folosești, primește la fiecare accesare web, de la fiecare site vizitat, cookie-uri (scripturi java) care rămân în memoria browserului și-ți construiesc o identitate realizată prin prisma activității pe care o desfășori din momentul în care deschizi calculatorul și după aceea. Platformele online îți monitorizează practic toată activitatea și îți construiesc o imagine pe care o folosesc cei care administrează respectivele site-uri. Acum câțiva ani, Google, Facebook etc îți băgau cookies în calculator fără să te prevină. După scandalurile din ultimii ani, privind încălcarea dreptului la viață privată al utilizatorilor, de către giganții online-ului, Facebook, Google și celelalte platforme te întreabă dacă ești de acord să-ți introducă cookies în dispozitivul tău. Atunci când faci un nou cont de Facebook, de exemplu, ești întrebat dacă ești de acord cu politica Facebook privind cookies. Toată lumea bifează da, deși mulți nici nu știu despre ce este vorba (ai avut vreodată curiozitatea să citești Termenii și condițiile privind folosirea cookie-urilor pe Facebook ?). Dacă nu ești de acord să primești cookies în calculator, nu poți să-ți faci cont pe Facebook. Lucrurile stau asemănător și în cazul Google : dacă nu ești de acord să primești cookies, nu vei mai beneficia de toate serviciile lui : în locul platformei așa cum o știi, se va afișa o variantă redusă a ei, de aproximativ 30%, extrem de greu de folosit. Fă un experiment : setează browserul tău să nu mai accepte cookies (ai această opțiune). Vei vedea cum se afișează site-urile și cât de mult vor scădea opțiunile tale de navigare pe internet. Practic ești forțat să accepți cookie-urile în calculator, altfel nu vei mai primi aproape niciun serviciu pe web.

În acest moment, platformele spun că te urmăresc prin intermediul cookie-urilor, din motive comerciale și de securitate : monitorizează fiecare pas pe care îl faci, ca să-ți construiască un profil comercial și să-ți afișeze în contul tău și pe pagina motorului de căutare exact publicitatea care, cred ele, corespunde exact așteptărilor tale (tot o formă de Web 3.0). Un student îmi spunea, la cursul de Jurnalism Online, că el comandă mereu pizza de la o anumită firmă și intră des pe site-ul ei. Ca urmare, pe contul său de Facebook are afișate tot timpul reclame exact la acea firmă. Cam așa funcționează mecanismele publicitare online în acest moment, ca un început de Web 3.0. Multe dintre reclamele afișate pe Internet sunt legate direct de istoricul activității utilizatorului. Spre exemplu, dacă acesta a efectuat recent o comandă pe website-ul unui restaurant, e posibil să întâlnească pe viitor reclame la acesta, afișate pe site-uri care nu au nicio legătură cu respectivul local. Dacă internautul ar posta, spre exemplu, un anunț prin care își vinde mașina pe autovit.ro, e posibil să întâlnească pe viitor reclame la alte automobile similare puse la vânzare prin intermediul aceluiași site. Cookie-urile sunt folosite, de exemplu și pentru securitate. Facebook spune că te urmărește și ca să afle dacă nu vrei cumva să deschizi conturi false. Dacă ai deschis un cont fals și ai fost raportat, Facebook îți face rapid un profil și observă, de exemplu, că atunci când ai trecut de pe un cont pe altul, erai logat pe un singur cont de mail Yahoo, deci ești o singură persoană cu un singur cont de mail și două conturi de Facebook, deci unul dintre ele e fals. În Web 3.0 aceste cookies și nu numai, vor fi folosite, pentru a-ți construi un profil predictibil, mai exact vei fi urmărit, ca să-ți poată fi anticipate așteptările. Machine learning, un concept extrem de important în Web 3.0 înseamnă că mașina învață, se adaptează conținutului și obiceiurilor tale de consum. Fiecare platformă va învăța din ce în ce mai multe despre un utilizator, prin observarea electronică a activităților sale. Adică platformele te vor urmări și apoi îți vor oferi acele știri, produse servicii, etc, care corespund așteptărilor tale. Cuvintele de bază în Web 3.0 vor fi: spune-mi ce faci pe net, ca să-ți spun cine ești. Platforma, asistentul personal vor ști cine ești pe baza activităților pe care le performezi pe net. Și atunci va trebui să fii atent pe ce site-uri intri și ce discuți cu prietenii, ca să primești de la platformă răspunsuri adecvate așteptărilor tale. Platforma îți va face un profil, te va judeca, pe baza clicurilor și discuțiilor pe care le ai pe net. Web-ul semantic se bazează foarte mult pe acțiunile utilizatorilor, asta deoarece filtrul datelor în sine este unul adaptabil în funcție de nevoile fiecărui utilizator în parte. Ceea ce citești/vizitezi azi, va influența ceea ce-ți va oferi fluxul informațional mâine. Site-urile vor face în permanență profilul tău pentru a-ți oferi exact ceea ce cauți. La filtrarea informațiilor vor contribui pe lângă propria activitate online și factori externi, adică acea parte de conținut online care este recomandată de prieteni online, pe rețelele de socializare, pe motoarele de căutare etc.

Crezi că Web 3.0 este departe ? Iată cum a început deja implementarea sa, pe Facebook, unde stai tu cel mai mult. Ca o ironie a sorții, cel mai rapid s-au adaptat la Web 3.0, care este web-ul individual, rețelele de socializare, care erau, inițial, o formă de exprimare a Web 2.0, Web-ul social :

11.1. Web 3.0 pe Facebook

Iată primul exemplu de Web 3.0, în domeniul informațional: dacă dai like paginii unui site de știri, unde sunt publicate știri din domeniile sport, economic, cultural, politic, social, monden, Facebook îți va livra în cont numai știri din domeniile care crede că te interesează, ca urmare a profilului informațional creat pe baza activității tale: dacă dai like și share cu precădere unor informații din domeniul monden, Facebook îți va livra în cont numai știri din domeniul monden de pe pagina la care ai dat like, pentru că asta va crede platforma că te interesează. Nu-ți va livra știrile din domeniile Social, Politic, Sport etc, de pe pagina respectivă, deși pe tine poate te interesează și domeniile respective. Dar Facebook va judeca preferințele tale informaționale, în funcție de acțiunile tale în rețea: ai dat like-uri și share-uri unor articole din domeniul Monden, înseamnă că asta îți place.

La fel se întâmplă și pe contul tău personal, în legătură cu mesajele prietenilor tăi: dacă nu mai interacționezi cu postările lor, Facebook va înțelege că nu te mai interesează și nu le va mai afișa în contul tău. Dacă vrei să afli ce postează prietenii tăi, trebuie să le dai din când în când like sau să comentezi. Altfel postările lor nu vor mai apărea pe peretele tău..

Un alt exemplu, clasic, de Web 3.0: Facebook îți trimite notificări/remindere cu o oră înainte de începerea unui eveniment la care ai spus că vei participa și, pe urmă, îți oferă o listă cu evenimente viitoare, pentru că platforma crede că te-ar interesa, deoarece au legătură cu evenimentele la care ai participat în trecut.

Facebook acționează ca un asistent personal Web 3.0 și atunci când te anunță că are loc o aniversare, o onomastică – platforma te asistă și îți propune să performezi o activitate care s-ar putea să-ți facă plăcere: spune ”La Mulți Ani’’ unui prieten. Îți propune asta și te asistă: îți indică prietenul pe care trebuie să-l feliciți și îți deschide o postare, în care trebuie doar să spui La Mulți Ani. Linkedin face și mai mult. Atunci când unul dintre prietenii tăi are un nou job, Linkedin „se gândește” că ar fi bine să-l feliciți și atunci îți trimite un mail în care te invită să feliciți persoana respectivă. Iar ca să o feliciți nu trebuie decât să dai clic pe un link. Iar dacă nu ai idee ce text trebuie să scrii, Linkedin scrie în locul tău: Congrats! Cu două clicuri ai rezolvat problema, iar platforma a fost asistentul tău personal, ți-a propus să performezi o activitate și te-a ajutat să o duci la bun sfârșit în cel mai ușor mod cu putință.

Pinterest trimite mailuri cu recomandări care, crede platforma, ne-ar fi pe plac tot în funcție de panourile și like-urile noastre. Un mesaj sună astfel: „Salut, uite câteva alte panouri care ar putea să-ți placă. Spor la adăugat pinuri.” Pinterest trimite notificări și când prietenii noștri de pe Facebook își fac conturi noi invitându-ne să vedem ce fac ei și pe Pinterest. „Hai să vezi ce face Maria de pe Facebook pe Pinterest”.

De asemenea, YouTube este una dintre dovezile faptului că implementarea Web-ului semantic a început deja. În trecut, erau afișate doar cele mai vizionate/apreciate clipuri de pe site. Acum, rețeaua îți propune filmulețe care te-ar putea interesa, în funcție de ce ai vizionat în trecut și ce clipuri sau useri ai apreciat. Acesta este un prim pas evident către Web 3.0. În curând, consumul de muzică va fi monitorizat astfel încât vom primi doar ceea ce ne interesează.

11.3. Asistentul virtual

             Calculatorul de birou și laptopurile vor fi abandonate. Sunt prea greoaie și nu oferă funcții integrate. Telefonul mobil oferă și servicii de voce și internet și fotografie. Laptopul ce oferă din toate astea ? Așa că cel mai bun exemplu al web-ului semantic este asistentul virtual de pe smartphone, care reprezintă viitorul și prezentul în comunicare. Fie că ne referim la Siri sau Cortana (cei mai cunoscuți asistenți virtuali de la Apple și Microsoft, apăruți în 2011 respectiv în 2014), asistenții virtuali fac același lucru: sunt capabili să asculte și să înterpreteze cuvintele utilizatorului, pentru a putea mai apoi să-i răspundă cu o informație utilă, corespunzătoare nevoilor sale. Este un nou semn al abandonului textului scris și a comunicării prin imagini, datorită faptului că nu este necesară tastarea cuvintelor și oferă, teoretic, rezultate mai complexe.

[…]

Iar pașii înainte spre Web 3.0 se fac extrem de repede. Anul acesta la Târgul de la Barcelona a fost prezentat primul smartphone cu asistent personal Web 3.0. El exista deja și în Web 2.0, într-o formă incipientă: Siri la Iphone, Katie la Android, etc așa cum le-am prezentat mai devreme, dar erau instrumente ineficiente, care nu te ajutau întotdeauna așa cum aveai nevoie. Noul asistent personal, prezentat la Barcelona, acționează exact ca o secretară – îți va cunoaște tabieturile și dorințele (înainte de a le exprima ) și te va ajuta în fiecare zi, cu informații și servicii care, mai târziu, vor deveni indispensabile în viața ta: îți va spune că e ora mesei, îți va comanda mâncarea preferată, va comunica cu casa ta, pe care o va invita să se pregătească pentru a te primi atunci când vii de la serviciu, va comunica cu mașina ta etc (mai multe detalii, în subcapitolul despre Internetul Lucrurilor, o componentă importantă a Web 3.0). Asistentul personal te va ajuta atât de mult, încât peste ani de zile, nu te vei mai descurca fără el? Vom face din ce în ce mai puțin efort cognitiv, pentru că asistentul personal va gândi și va acționa în locul nostru, iar asta va deschide calea Web 4.0, care este web-ul emoțiilor. Vom gândi din ce în ce mai puțin și vom acționa pe baza sentimentelor”.

Textul este un fragment din primul Manual de Jurnalism Online publicat în noiembrie 2015 la Editura Tritonic. Tirajul s-a epuizat

8 Replies to “Ce este Web 3.0”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *