Cât de des intrați pe Facebook? Din 10 în 10 minute, din 15 în 15 minute, la fiecare 30 de minute? Dacă răspunsul la aceste întrebări este da, gândiți-vă ce dependență puternică am dezvoltat față de Facebook. Mai puternică, chiar, decât dependența față de țigări.
Ce efect are această dependență asupra noastră?
- Ne amorfizează. Este ca o injecție (sau mai multe), cu morfină. Ne scoate din viața reală și ne oferă o falsă senzație de bine. Ca un drog. Totul este bine, suntem frumoși, avem mulți prieteni, suntem amuzanți și avem impresia că aceasta este viața reală. Fals. Iar principalul efect este că ne amorțește instinctul de conservare. Care ne menține mereu în stare de alertă, ne ferește de pericole, ne ajută să ne luptăm și să depășim obstacolele. Pentru a rămâne în viață, pentru a progresa.
- Ne facem să fim dependenți de acțiunile celorlalți. Pe Facebook suntem invitați mereu să urmăm comportamentele celorlalți: un prieten va participa la un eveniment, deci voi participa și eu. Un prieten performează acțiunea cutare, merge la mare, deci voi merge și eu. E bine să merg și eu. Pentru că merge și el. Prietenii mei cred că cutare persoană este proastă, deci cred și eu. Aceasta strategie a Facebook, de a ne face dependenți de acțiunea celorlalți este deliberată și prefigurează nevoia de a avea un asistent personal, din această toamnă, în Web 3.0. Facebook va propune un asistent personal (Google a propus deja). De ce ai nevoie de sfaturile unui asistent personal? Pentru că te-ai obișnuit să depinzi de acțiunile și de sfaturile altuia. Ce fac eu, ce gândesc eu? Ce face, ce gândește celălalt.
- Ne umple de gunoaie. Facebook este exact ca Groapa Glina. Știți cum arată Groapa Glina? Este un munte imens de gunoaie pe care urcă mașinile (pe un drum șerpuit) și deversează încărcătura în vârf. Iar pe “versanții” săi trăiesc oameni (au case acolo) ale căror venituri depind de ceea ce găsesc în gunoi. În fiecare zi ies din casă, străbat “muntele” și caută în gunoi. Uneori găsesc lucruri interesante (nici nu-ți trece prin ca ce aruncă oamenii), le valorifică și câștigă bani. Așa și noi – primim zilnic un munte de gunoi în conturile noastre de Facebook și selectăm zilnic ceea ce ne este de folos. Cât la sută din ceea ce citiți zilnic pe Facebook vă este de folos? Restul este gunoi. Și se depozitează în subconștient, de unde determină reacții în viața reală, fără să știm sursa. Putem să fim anxioși, deprimați, fără să știm de ce. Pentru că am “înghițit” mult gunoi. Și exact așa cum mâncarea pe care o consumăm determină reacții în organismul nostru, chiar dacă nu identificăm sursa pe moment, informația pe care o consumăm ne schimbă, fără să ne dăm seama. De câte ori, atunci când citim o postare care ne dă o senzație neplăcută ștergem persoana respectivă din lista de prieteni? Dacă nu o ștergem, subconștientul nostru primește semnalul că respectiva postare/informație este acceptabilă și o asimilează. Împotriva acestui tip de comportament există un antidot: igienizarea contului. Chiar dacă exista tentația de a avea un număr mare de prieteni, ceea ce întărește stima noastră de stine, ar trebui să ne igienizăm contul, adică să scoatem din listă persoanele care ne varsă deșeuri. Ar trebui să fim conștienți de faptul că informația pe care o consumăm ne determină starea și evoluția intelectului, exact așa cum alimentele sunt responsabile pentru starea de sănătate a organismului.
- Ne face să ne simțim singuri. Atunci când bei Coca-Cola nu îți potolești setea. Din contră, ți se face și mai sete. Dependența de Facebook te face dependent de ceilalți și accentuează stările de anxietate atunci când ești singur. Și mai bei o Cola ca să-ți potolești setea. Adică intri din nou pe Facebook. Ultima privire, înainte să te culci, este pe Facebook. Prima privire, când te trezești, este pe Facebook. Cum ar fi să te culci seara, iar dimineața să nu mai existe Facebook?
Ce poți să faci? Nu poți să renunți la Facebook. Este prea greu. Construiește relații și activități în viața reală. Ca să nu mai ai timp să intri pe Facebook. Pentru că Facebook îți ia tot ce ai mai de preț: timpul. Nu îți cere bani, totul este gratuit și liber. Dar îți cere timpul. Iar timpul este cel mai prețios. Pentru că nu mai poți să îl iei înapoi.
