Încă o Teorie Social Media care s-a adeverit:

În fiecare an le-am spus studenților din Romania si din Franta la cursuri, mai în glumă, mai în serios, că peste 2.000 de ani Mark Zuckerberg va fi canonizat. Iar noi vom fi apostolii săi, contemporanii miracolelor sale: primul like etc.

Și, le-am mai spus studenților, de această dată serios, că prin principiul user generated content, oamenii îl vor înlocui pe Dumnezeu în rețelele sociale. Iar grupurile de Facebook vor deveni biserici. Ceea ce spuneam la cursuri încă din 2013 și am scris în Manualul de Jurnalism Online în 2015 se întâmplă azi. Citiți declarația lui Mark Zuckerberg de aici.

Iar mai jos, fragmentul din Manualul de Jurnalism Online publicat de mine, în 2015, pe acest subiect. Încă o teorie de-a mea care s-a îndeplinit: Continue reading “Încă o Teorie Social Media care s-a adeverit:”

Schimbare importantă de paradigmă în comunicarea online

Până acum citeam ziarul, acum ne citește ziarul pe noi. Noul ziar – Platforma, Facebook, ne anunță că cineva ne-a dat like – ne transmite acest mesaj, noi îl receptăm și răspundem – postăm un mesaj sau dăm like. Reacționăm. Zilnic ne oferă mesajele prietenilor pe wall. Selectate special pentru noi. Pentru că ne citește zilnic. Ne urmărește fiecare pas în încercarea de a ghici ce ne place/ce ne-ar putea interesa. Ceea ce este un pas mare spre Web 3.0. Deschidem Facebook și ne spune: La ce te gândești? Iar noi reacționăm și scriem un mesaj pe wall. Suntem receptori care reacționează la mesaj, nu mai suntem emițători, ca în schema canonică a comunicării. Noi nu mai comunicăm cu prietenii prin intermediul unui canal. Importanța canalului crește în fiecare zi  – devine interlocutor și se mută cu totul în postura de emițător – încă o dată, o poziție Web 3.0.

Noi rămânem în poziția de emițător cu titlu onorific. Avem impresia că mai avem, încă, liber-arbitru și că ocupăm, încă, locul emițătorului. Suntem regi și regine (și asta se vede mai ales în fotografiile pe care le postăm), dar prim-ministru este Facebook. Un prim-ministru discret care seamănă cu consilierii lui Dumnezeu, despre care am scris în acest articol.

Ziarul a devenit platformă online – rețea socială – Facebook și ne citește în fiecare zi. S-au inversat rolurile. Acum noi suntem ziarul pe care îl citește Facebook, platforma care se umanizează din ce în ce mai mult în fiecare zi.

Și pentru că ne citește ne și scrie. Am scris despre acest subiect aici. Și aici. Voi mai scrie. Cartea în care ne transformă Facebook este una de colorat (povești colorate)

 

 

Decriptaj: o tehnică de manipulare

Între 2000 și 2004 am realizat la Radio France Internationale România un talk-show săptămânal unde dezbăteam, împreună cu invitați din presă, politică, publicitate, relații publice, principalele moduri prin care erau manipulați oamenii în spațiul public, în săptămâna respectivă. Era singurul loc unde puteai sa vorbești liber în acea perioadă. Au trecut prin studioul meu o mulțime de cercetători, profesori, politicieni, jurnaliști, consilieri de relații publice politici și comerciali, publicitari foarte cunoscuți etc (invitam specialiști în funcție de domeniul în care era manipulată opinia publică în acea săptămână). Emisiunea era atât de interesantă, încât edițiile sale transcrise erau publicate integral în ziarul Cotidianul (un ziar de prestigiu în acea perioadă).

Continue reading “Decriptaj: o tehnică de manipulare”

Romamerica

De ce depindem atât de mult de validarea externă? De ce este atât de important ca Statele Unite să ne spună că este în regulă ceea ce facem în România, ca să ne simțim bine/validați? Altă întrebare: suntem americani sau europeni? Macron l-a înfruntat pe Trump și a fost aplaudat de toată Europa. Merkel a spus că Europa trebuie să-și gândească destinele pe cont propriu. Noi mergem la Înalta Poartă, Înalta Poartă ne spune că este în regulă ceea ce facem la noi în țară, deci începem și noi să credem. Pentru că ne-a spus Înalta Poartă. Dacă noi suntem dependenți de ceea ce ne spune Trump și dacă suntem mereu dependenți de validarea altui stat, altul decât Europa, din care facem parte, înseamnă că suntem un popor de categorie inferioară. Un popor care depinde mereu de un alt popor, mai mare, mai puternic, care simte nevoia să stea tot timpul în umbra cuiva. De ce? De frică să nu ne cucerească alt popor mai mare. Pentru că noi suntem un popor mic. Și vulnerabil. Continue reading “Romamerica”